"Decizia CEDO nu se referă deloc la CCR. DIn lectura ei înțeleg că legislația românească are o foarte mare problemă în legătură cu numirea procurorilor șef, pentru că dacă nu ar fi existat o numire politică făcută de către președinte și ar fi existat o numire făcută de comunitatea profesională, de CSM, atunci putea să existe și o chestiune care ține de controlul judecătoresc al unei astfel de decizii.
În plus, hotărârea CEDO nu e definitivă și cer public Guvernului României să apere statul român, nu interesele electorale și politice ale lui Klaus Iohannis. Care, între noi fie vorba, a decis revocarea doamnei Kovesi cu o singură motivație: respect deciziile CCR, dar nu și-a pus niciodată o problemă în legătură cu atribuțiile pe care le are", a spus Norica Nicolai.
Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă. Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia.
Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă și că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia.
Mai mult, CEDO spune că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat Laurei Codruţa Kovesi.
Concret, magistraţii europeni spun că Laura Codruţa Koveşi nu a putut contesta decizia de revocare a sa din funcţie, având în vedere că decretul de revocare a venit în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care sesiza un conflict intre preşedintele României şi Ministerul Justiţiei, fără ca fostă şefă a DNA să fie parte din acest proces.
Mai mult, judecătorii CEDO sunt de părere că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost încălcat şi dreptul la liberă exprimare, atunci când a fost demisă de la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că a criticat modificările care urmau să fie aduse legilor justiţiei, motiv pentru care a fost demisă.
Laura Codruţa Kovesi nu a cerut daune materiale în acest dosar.
