Un motiv este dat de faptul că mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate” fără inoculare de venin, se arată într-un articol semnat de Sebastian Mezei, director executiv al DSP Hunedoara, postat pe pagina de socializare RoVaccinare.
Mușcătura survine ca mijloc de apărare al viperei dacă se simte amenințată și în pericol.
Mușcătura de viperă – măsuri de prevenție
- Evitați zonele necunoscute, nemarcate, cu ierburi înalte.
- Folosiți bețe lungi pentru a verifica pe unde mergeți. Șarpele va ataca bățul, dacă există în zonă.
- Lăsați șarpele în pace dacă l-ați văzut și nici nu-l atingeți dacă vi se pare mort.
- Dacă vedeți un șarpe anunță grupul și părăsiți zona în cea mai mare liniște.
- Purtați încălțăminte înaltă, pantaloni, parazăpezi pentru a vă proteja.
Viperele pot fi întâlnite din luna mai și până în septembrie, după care intră în hibernare. Sunt cel mai active în perioada de împerechere, adică între lunile iunie și august.
Simptomele muşcăturii de viperă sunt următoarele:
Semnele locale sunt uneori însoţite şi de semne generale: anxietate, transpiraţii, greţuri, vărsături, dureri abdominale, hipotensiune, tahicardie, mergând până la convulsii, insuficienţă respiratorie acută şi stop cardio-respirator, când există o reacţie anafilactică gravă.
Muşcătura de viperă. Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate:
- Gradul 0 (fără reacție toxică) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local.
- Gradul 1 (reacție toxică minimă) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
- Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
- Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.
Ideal ar fi ca victima să ajungă la un medic cât mai repede posibil, singurul tratament eficient fiind o doză de antivenin.
Muşcătura de viperă. Ce NU trebuie să faci:
- NU încerca să tai de-a lungul urmelor de colţi şi nu suge sângele cu venin, pentru că acesta se răspândeşte atât de repede încât nu vei avea ocazia să extragi prea mult.
- O tăietură în piele nu creează decât o rană urâtă şi creşte riscul de infectare, cu niciun beneficiu medical real.
- NU se aplică un dispozitiv de aspiraţie decât de către cadre medicale.
- NU se aplică un garou, pentru că dacă veninul rămâne concentrat în jurul muşcăturii, acesta va distruge rapid celulele, dar dacă îi este permis să se răspândească, toxinele se vor dilua şi se va reduce riscul de leziune a ţesuturilor.
- NU se aplică gheaţă sau obiecte reci, pentru că extragerea prin aspiraţie a veninului poate fi serios îngreunată de răcirea puternică a zonei.
- NU se va folosi ser antiviperin ca măsură de prim ajutor pe teren, din cauză că multe persoane au diferite alergii şi pot avea un şoc anafilactic.
- NU se vor consuma băuturi alcoolice, cafea şi stimulente.
