Antena 3 CNN Actualitate Mulţi români "îşi tratează" depresia cu ajutorul ChatGPT, pentru că le este ruşine să îşi expună emoţiile în faţa unui terapeut

Mulţi români "îşi tratează" depresia cu ajutorul ChatGPT, pentru că le este ruşine să îşi expună emoţiile în faţa unui terapeut

Alina Drăguşin
2 minute de citit Publicat la 19:56 02 Apr 2025 Modificat la 20:15 02 Apr 2025
imagine-cu-o-tanara-care-are-in-mana-un-telefon
Nevoia oamenilor de a primi ajutor în problemele de sănătate mintală a crescut, iar 1 din 3 persoane din ţările dezvoltate se simte singură, arată studiile recente. Sursa foto: Getty Images

Inteligența Artificială (AI) a devenit noul psiholog la care apelează adolescenții, tinerii, dar și adulții care se confruntă cu stări de anxietate, depresie, stres sau, pur și simplu, încearcă să își înțeleagă emoțiile. Ei aleg să caute răspunsuri în faţa unui robot virtual, pentru că o şedinţă de terapie le-ar depăşi cu mult bugetul, iar mulţi se confruntă cu ruşinea de a îşi expune emoţiile în faţa unui terapeut.

Riscurile la care se expun cei care folosesc AI ca să îşi trateze depresia sau anxietatea

Specialiştii avertizează, totuşi, că ChatGPT poate oferi răspunsuri incorecte sau chiar absurde, care ar putea indica un diagnostic eronat.

"I-am scris lui ChatGPT un mesaj în care i-am explicat că, în ultima vreme, mă simt deprimată, mă simt stresată şi nu pot face faţă acestor situaţii solicitante. Iar drept răspuns, mi-a oferit explicaţii demne de un psiholog. Mai exact: să caut sprijin emoţional, să gestionez mai bine stresul, să găsesc mai multe tehnici, să îmi stabilesc un program concret şi o rutină mai clară, să fac activităţi care îmi aduc bucurie", a spus Daria Gheorghe, reporter Antena 3 CNN, în cadrul emisiunii "News Hour With CNN".

Răspunsurile oferite de asistenţii virtuali se aseamănă mult cu cele oferite de un terapeut, sunt sinteze ale mai multor studii şi informaţii stocate în bazele de date exprimate într-o manieră atractivă şi prietenoasă. Însă, nu pot înlocui un psiholog uman şi o şedinţă de terapie, atrag atenţia specialiştii. Pot chiar să inducă în eroare pacientul şi să indice un fals diagnostic.

"În activitatea de psiholog, lucrurile nu se opresc la nivelul unei conversaţii. Au un dialog în care clientul, pacientul pune o întrebare şi psihoterapeutul îi răspunde. Lucrurile sunt mult mai compexe. În spatele fiecărui răspuns sau a întrebării potrivite care să îi declanşeze clientului nostru o anumită asociere în minte... sunt mulţi ani de studiu", a explicat psihologul Mirela Zivari pentru Antena 3 CNN.

Unii dintre cei care apelează la AI susţin că se simt înţeleşi doar pe jumătate

Cei care apelează la acest ajutor virtual spun că se simt înţeleşi doar pe jumătate şi că oricât ar evolua Inteligenţa Artificială, terapeutul uman este cel alături de care îşi pot gestiona problemele. Iar Inteligența Artificială oferă fix răspunsurile pe care oamenii își doresc sau au nevoie să le audă.

"De obicei, dacă am o stare emoţională mai proastă, apelez la AI ca să-i pun întrebări în legătura cu viaţa mea cotidiană", a spus un tânăr, iar un altul a mărturisit: "Nu îi cer sfaturi despe cum să-mi gestionez emoţionale, consider că lucrul ăsta ar trebui discutat cu un terapeut. Pot să spun că am apelat odată, dar răspunsul dat de AI nu pot să spun că m-a mulţumit cu adevărat. Cred că mai multe detalii depre emoţii ar putea fi date de către un terapeut care îţi înţelege cu adevărat emoţiile".

"Rolul Inteligenţei Artificiale în partea asta de psihologie ar trebui să fie, mai degrabă, în a ajuta psihologii să folosească AI pentru ajutor", a declarat Arnold Vieru, expert social media.

Nevoia oamenilor de a primi ajutor în problemele de sănătate mintală a crescut, iar 1 din 3 persoane din ţările dezvoltate se simte singură, arată studiile recente.

×
TOP articole
x close