Guvernul grec a dat comandă, la începutul acestui secol, atunci când a apărut moneda unică europeană, către mai multe monetării din Europa pentru a produce monede de 10, 20, 50 de eurocenți și 1 și 2 euro.
Potrivit persoanei care a scos moneda la vânzare, aceasta înregistrează o serie de erori.
„Față: pe cifra 2 jos, pe corpul taurului, 2 erori: lângă corn, dreapta, eroare ca un fel de ureche; piciorul taurului este lăsat mult deasupra literei E;
Verso: deasupra pe litera R; pe muchie, inscripția: ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑTIA este invers față de o monedă normală de 2 euro”, spune vânzătorul.
V-ar putea interesa și: Moneda românească pentru care se oferă cel puțin 9.000 de euro în 2022. Se vindea cu 850 de lei în 2006
Polul lui Carol I, moneda românească foarte rară, care valorează aproximativ 100.000 de euro
Polul lui Carol I, moneda de 20 de lei, din aur, valorează în prezent aproximativ 100.000 de euro. Aceasta a fost pusă în circulație în anul 1868 și a fost bătută în aproximativ 200 de exemplare.
Moneda de aur din 1868 este prima emisiune monetară a statului român modern, potrivit Academiei Române.
„Apariția sa într-o perioadă în care statutul politic de subordonare față de Imperiul Otoman nu permitea baterea unei monede de aur a constituit o surpriză și în același timp un gest abil și temerar al Regelui Carol I de afirmare a politicii sale, orientată către obținerea independenței țării. Moneda este una dintre cele mai mari rarități din numismatica românească, ea fiind bătută doar în câteva sute de exemplare (cifra cel mai des întâlnită fiind aceea de 200 exemplare). (...)
Raritatea monedei, datorată caracterului restrâns al seriei monetare în cauză, a contribuit la constituirea unei aure de legendă în jurul acestei mari rarități care ar fi fost distribuită doar oficialilor români, dar și trimisă ostentativ Sultanului la Constantinopol, iar despre un anumit număr de exemplare se spune că ar fi fost îngropat la temelia castelului Peleș de la Sinaia în anul 1875, așa după cum semnalează o însemnare a lui Alexandru Țigara Samurcaș din același an.
Cert este că piesa a declanșat un scandal diplomatic major, stârnind protestele Imperiului Otoman și ale Imperiului Austro-Ungar, ea nefiind niciodată pusă efectiv în circulație. Protestul austro-ungar era generat mai ales de legenda de pe avers, în care Carol I se intitula nu Domnul României (numele Statului emitent al monedei), ci Domnul Românilor. Și din acest motiv valoarea sa simbolică este una extraordinară.
Mai mult decât atât, raritatea sa este excepțională, un număr foarte mic de exemplare aflându-se în colecția Băncii Naționale a României, în muzeul acesteia, a Bibliotecii Academiei Române prin Cabinetul său numismatic, respectiv în colecția Muzeului Național de Istorie a României, totalul neatingând zece exemplare. Ca urmare, valoarea de piață a acestei remarcabile piese este de circa 100.000 euro.”, explică dr. Emanuel Petac, șeful Cabinetului de Numismatică al Bibliotecii Academiei Române, pe site-ul Academiei Române.
După polul lui Carol I din 1868, a urmat cel din 1870, cu un tiraj de 5.000 de exemplare, tot din aur.