Nimic din toate acestea nu apare în scriptele firmei, unde scrie că ?în perioada ianuarie-martie, nu a efectuat ore suplimentare?, scrie în actele firmei, spune Paul Dobrescu, inspector şef ITM Bucureşti.
La Ernst & Young, lista neregulilor găsite de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă este foarte lungă: nerespectarea legislaţiei muncii în ce priveşte munca suplimentară, repausul zilnic între două zile lucrătoare, neîncheierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. Şi asta nu e tot. Pentru toate neregulile găsite în firmă, amenda va fi de 18.000 de lei noi.
Inspectoratul Teritorial de Muncă va controla şi alte firme. Moartea Ralucăi Stroescu a stârnit discuţii aprinse. Cât merită să sacrifici pentru carieră şi bani? Unde se opreşte pasiunea şi începe dependenţa?
În tot acest timp, reprezentanţii Ernst&Young nu fac nicio declaraţie. Moartea tinerei se pare că nu îi împiedică pe alţii să vrea să muncească la firma de audit. Compania a postat pe Internet anunţuri de angajare. După moartea Ralucăi, zeci de oameni şi-au depus CV-urile, în dorinţa de a lucra acolo.
Sindromul Karoshi a ucis-o pe Raluca
Moartea tulburătoare a Ralucăi ridică o adevărată problemă. România se confruntă acum cu primul caz al unui fenomen care s-a abătut de ceva vreme asupra altor state. Cazurile de moarte prin epuizare sunt ceva aproape normal în Japonia. Niponii au inventat chiar un termen care să definească acest fenomen: sindromul Karoshi.
Dependenţa de muncă, stresul sau auto-extenuarea pot duce foarte uşor la moarte. Fenomenul este frecvent întâlnit în ţările asiatice iar exemplul Japoniei este cel relevant: de aproape 40 de ani se confruntă niponii cu moartea din prea multă muncă. Din păcate şi în România acest sindrom a trebuit să-şi ia prima victimă. Raluca Stroescu era manager de audit la o companie multinaţională cu sediul în Bucureşti.
Fata a fost găsită moartă duminică după-amiaza, în apartamentul ei din Capitală, după ce colegii au văzut că nu a mai dat niciun semn. Lucrase intensiv în ultimele trei săptămâni la un proiect important, zi şi noapte, fără pauze. Epuizarea şi lipsa unei alimentaţii au adus-o la o greutate mai mică de 40 de kilograme, iar organismul ei a cedat.
Cei mai mulţi dintre cei care mor din cauza suprasolicitării sunt manageri, directori executivi sau ingineri. Specialiştii dau vina pe organizaţii şi companii, ele fiind cele care-şi aduc angajaţii la epuizare fizica şi psihică. De sindromul Karoshi nu au scăpat nici europenii sau americani.
Antena3.ro
