Mititeii şi sarmalele nu vor fi impozitate, iar taxa pe fast-food va fi mai mică de 10% din preţul produselor prea grase, prea sărate sau prea dulci. Sunt explicaţiile ministrului Sănătăţii Cseke Attila, într-un interviu acordat ziarului Gândul. În ceea ce priveşte coplata, ministrul speră ca aceasta să aducă la buget câteva sute de milioane de lei pe an. Anul trecut, pe vremea când era doar senator, Cseke Attila strângea semnături împotriva coplăţii.
Ministrul Sănătăţii susţine că taxa pe fast-food nu va depăşi 10 procente din preţul produsului. Ministrul asigură însă că produsele tradiţionale româneşti nu se vor regăsi pe lista produselor taxate.
"Nu vor fi taxate sarmalele şi mititeii dacă vreţi să vă spun aşa, pentru că s-a ajuns până acolo", a declarat Cseke Attila pentru sursa citată.
Ministrul nu ştie când ar putea intra în vigoare taxa pe fast-food, dar este bucuros că alimentaţia nesănătoasă este în dezbaterea publică.
Nici în privinţa coplăţii Cseke Attila nu a putut da un termen la care aceasta va fi adoptată. Cert este, spune ministrul, că proiectul va intra în cel mai scurt timp în dezbatere publică.
În plus, acesta susţine efectele beneficie ale coplăţii, care va aduce la buget câteva sute de milioane de lei anual. Asta cu toate că, anul trecut, Cseke Attila strângea semnături împotriva coplăţii.
Ministrul nu neagă acest lucru, dar spune acum că trebuie să privească lucrurile din noua calitate de ministru al Sănătăţii.
"În primul rând, demersul coplăţii este asumat de către guvern, în acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială", a declarat Cseke Attila.
În ceea ce priveşte producerea de vaccinuri, ministrul Sănătăţii şi-a propus ca obiectiv, la a doua jumătate a lunii aprilie, reautorizarea Institutului Cantacuzino, pentru ca acesta să-şi poată continua activitatea.
Antena 3
