"Pădurile României sunt pline de răni. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat peste noapte. Este foarte important să ne gândim la ce facem de acum încolo să stopăm acest cancer. La Ministerul Mediului una dintre viziuni este să schimbăm un pic paradigma. Până acum s-a mers pe ideea că mediul este o barieră împotriva dezvoltării. Eu văd altfel lucrurile și, ca atare, există loc să folosim patrimoniul natural ca resursă și ca motor de dezvoltare. Dispariția pădurilor afectează valoarea economică, socială și modul de viață al comunităților. Consider că pădurile au o importanță foarte mare prin funcția lor eco-sistemică, socială, de relaxare, de poezie, de literatură și prin funcția lor economică", a afirmat Pașca-Palmer.
Potrivit ministrului Mediului, România trebuie să valorifice mai inteligent masa lemnoasă în sensul exporturilor cu valoare adăugată, iar monitorizarea traseului lemnului ar trebuie să fie mai transparentă.
"Valorificarea masei lemnoase nu o facem, din păcate, foarte inteligent. Exportăm materie primară, în loc să avem valoare adăugată produselor. Suntem zona din Europa cu 200.000 de hectare de păduri virgine și seculare, iar o pare dintre ele sunt în analiză pentru a intra în Patrimoniul UNESCO. Importanța strategică a pădurilor a fost recunoscută în țară și prin Legea 51, prin care pădurile au devenit resursă strategică pentru securitatea națională. Pădurile sunt recunoscute ca rezervor de absorbție de dioxid de carbon în pachetul de climă de la Paris. Pădurile României absorb 18 milioane de metri cubi de CO2 pe an. Sectorul forestier din România poate și trebuie să contribuie la efortul global de reducere a emisiilor de carbon în special prin împădurirea terenurilor degradate (...) Radarul pădurilor este o inițiativă lăudabilă pe care o continuăm, în sensul în care vrem o transparentizare în avantajul cetățenilor. Ne dorim să avem un sistem integrat funcțional al controlului forestier și lucrăm foarte intens în grupuri de lucru", a subliniat ministrul Mediului.
Conform Inventarului Forestier Național (IFN), publicat în decembrie anul trecut, România deține circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată.
Pe lângă suprafața de pădure, există circa 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1,88 miliarde euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN.
România este un mare importator de materie primă (buștean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund și exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro, anual.
În primăvara anului trecut, în cadrul protestelor societății civile pentru protejarea pădurilor, a fost elaborat un set de revendicări, dintre care o parte se reflectă deja în inițiative legislative, iar dintre acestea, revenirea Jandarmeriei ca instituție cu rol de control în domeniul silvic și înființarea Gărzii Forestiere au reprezentat semnale pozitive.
Potrivit organizațiilor de mediu, cu toate acestea, situația pădurilor din România este în continuare în impas, datele oficiale arătând că, anual, dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României.
WWF România, Greenpeace România, Fundația Eco-Civica și ProPark — Fundația pentru Arii Protejate au organizat, joi, "Forumul Pădurilor — De la tăieri ilegale la protecție și gestionare responsabilă', un eveniment dedicat protejării pădurilor, la care sunt invitați reprezentanți relevanți din domeniul forestier.
