Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat într-o conferință de presă ce documente și informații vor fi făcute publice odată cu desecretizarea arhivei SIPA. Ministrul a ținut să precizeze că documentele cu informații personale vor rămâne secrete.
„Interesul este actual, cred eu, cu privire la hotărârea de guvern care a fost adoptată astăzi. Câteva precizări cu privire la informațiile apărute în spațiul public. Problema desecretizarii SIPA vine din 2011. Anul trecut, pe 25 iulie 2016, proiectul de hotărâre de guvern pentru desecretizarea arhivei SIPA, a fost postat pe siteul Ministerului de Justițe unde se află și în prezent. Problema dezbaterii publice este îndeplinită cu mult peste cerințele minimale. În legătură cu problema desecretizarii arhivei SIPA și-au exprimat punctele de vedere, pe rând, CSM, Ministerul Public, Asociatia Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România, Asociația procurorilor din România. Prin urmare cred că afirmațiile publice sunt lipsite de fundament prin punctele de vedere transmise de asociațile profesionale amintite. Astăzi a fost adopatată hotărârea de guvern. În sinteză, se prevede: desecretizarea celor două rapoarte întocmite de ministrul de Justiției din 2008, unul din rapoarte având și o anexă: Desecretizăm rapoartele și anexa uneia dintre aceste raporte. De ce la momentul în care am făcut publică lista celor care au vizitat arhiva nu i-am cuprins pe toți, am spus că numărul vizitatorilor este mai mare de 22. O bună parte din ei sunt în rapoartele din arhiva secretă și nu aveam voie să le fac publice. O să aflați și alte nume. Hotărârea de Guverb prevede și desecretizarea arhivei SIPA, adică documnete și informații, nu doar raporte din 2008. Arhiva SIPA tb desființată”, a declarat Tudorel Toader în conferința de presă.
„Ce se întâmplă cu rapoartele? Din conținutul lor veți afla multe, veți interpreta cum considerați de cuviință. Documentele cu viața private nu vor fi făcute publice, dar persoanele pot solicita Comisiei și au acces la partea din dosar referitoare la viața privată. A doua categorie sunt documentele functționarilor cu statut special care lucrează în Administrația Penitenciară. Dânșii nu-și pot face dovada vechimii în muncă, pentru că au documentele închise în arhivă. Este nedrept să nu poate să-și dovedească vechimea”, a mai spus ministrul Justiției.
„Se constituie o comisie din cinci membri care sunt certificaţi ORNISS să aibă acces la informaţiile secrete de stat. Noi nu ştim dacă sunt sau nu sunt secrete de stat acolo. Personal cred că da. Dar nu putem da arhiva pe mâna cuiva ce nu are certificat ORNISS şi care, la rândul lui, în activitate să găsească documente secrete de stat, pentru că la rândul nostru am încuraja încălcarea legii. Comisia are termen trei ani de zile în care, practic, arhiva SIPA trebuie desfiinţată. Acolo să nu se mai afle urmă de document, de dosar, de arhivă SIPA. (...) În termen de cinci zile de la publicarea hotărârii (HG privind desecretizarea arhivei SIPA - n.r.), facem propuneri de constituire a comisiei - cinci membri - doi de la Ministerul Justiţiei, doi de la Secretariatul General al Guvernului, unu de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Toţi cu certificat ORNISS. Plus trei supleanţi, câte unul provenind de la MJ, SGG, ANP, în total opt la care se adaugă încă doi secretari ai comisiei care asigură activitatea administrativă a respectivei comisii", a mai declarat Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei.
