După încheierea primului summit global privind pacea în Ucraina, organizat în Elveția, Luminița Odobescu, ministrul de Externe care a reprezentat România, a venit cu concluziile, duminică, în direct la Antena 3 CNN.
Ministrul de Externe a precizat că la summit-ul de pace „au participat peste 100 de state și organizații internaționale și putem spune că a fost un succes”.
„Toate statele participante au fost de acord că orice pace justă în Ucraina trebuie să se bazeze pe cartea ONU și pe principiile de drept internațional. Au fost discutate în detaliu trei puncte importante din planul de pace prezentate de către președintele Zelenski: securitatea alimentară, și aici vorbim de lanțurile de aprovizionare și necesitatea de a sprijini Ucraina să își exporte cerealele, astfel încât să evităm o criză alimentară cu impact global asupra țărilor vulnerabile, securitatea nucleară, și aici vorbim de securitatea centralelor nucleare cu risc important pentru regiune, și, la fel, aspectele umanitare legate de eliberarea prizonierilor sau de returnare a copiilor răpiți de către Rusia.
Citește și
Așa cum este cunoscut, România a subliniat de la început că susține formula de pace a președintelui Zelenski”, a declarat Luminița Odobescu.
Aceasta a punctat apoi că este foarte important ca planul de pace „să se bazeze pe carta ONU și principiile dreptului internațional și aceste include inclusiv sprijinul comunității internaționale pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.
„Am prezentat la panelul legat de securitatea alimentară eforturile pe care România le face pentru a sprijini Ucraina în ceea ce privește tranzitul de cereale, dar și pentru a asigura libera circulație, libera navigație în Marea Neagră și exemplificând în acest sens, cu acordul semnat de către România, Turcia și Bulgaria pentru deminarea Mării Negre”, a mai spus ministrul de Externe.
Luminița Odobescu a spus că planul pentru pace în Ucraina este „un proces de lungă durată”, mai ales în condițiile în care Rusia nu a participat la acest summit.
„Este evident un proces de lungă durată. Este un prim pas și, așa cum am spus, este important că au fost peste 100 de state și organizații participante, că au fost definite niște principii cu care toți participanții au fost de acord. Suntem conștienți cu toții că, de fapt, suntem la începutul acestui proces și practic, prin formula găsită, asigurăm o platformă pentru discutarea tuturor punctelor prezentate de către președintele Zelenski în ceea ce privește formula de pace. Demersurile continuă pentru a discuta și celelalte puncte din formula de față, dar și de a aduce la masa negocierilor cât mai mulți actori, inclusiv cu China, ca de exemplu, și, evident, la un moment dat trebuie într-adevăr demarate și negocierile cu Rusia”, a conchis ministrul de Externe, Luminița Odobescu.
Volodimir Zelenski se așteaptă să obțină „o pace corectă”
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că îi va transmite Rusiei propuneri de pace, însă după ce vor fi agreate de comunitatea internaţională, relatează AFP.
"Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanţilor Rusiei, astfel încât să putem pune cu adevărat capăt războiului", a declarat preşedintele ucrainean, în deschiderea primului summit pentru pace în Ucraina, care se desfăşoară în acest weekend în Elveţia, însă în absența Rusiei, potrivit Agerpres.
Vicepreşedintele american, Kamala Harris, a reiterat, de asemenea, angajamentul ferm al Statelor Unite faţă de Ucraina.
„Dacă lumea nu reacţionează atunci când un agresor îşi invadează vecinul, alţi agresori se vor simţi încurajaţi, fără îndoială", a declarat ea în faţa celor aproximativ o sută de ţări şi organizaţii reunite în Elveţia, pentru a redacta un prim proiect de plan de pace.
Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin "a avansat o propunere. Dar trebuie spus adevărul: el nu invită la negocieri, el cere capitularea Ucrainei”, a afirmat ea.
Preşedintele kenyan, William Ruto, a salutat faptul că "pentru prima dată ne întâlnim pentru a vorbi despre pacea în Ucraina, mai degrabă decât despre războiul în Ucraina".
Acesta a adăugat că pentru a reuşi să se facă pace este nevoie de o "întâlnire între prieteni şi inamici. Rusia trebuie să fie la masa negocierilor".
De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că "pacea nu înseamnă doar absenţa războiului" şi a respins noţiunea de "realitate nouă" avansată de Kremlin, care ar oficializa controlul Moscovei asupra a 20% din teritoriul ucrainean.
„O încetare a focului imediată, fără negocieri serioase, nu ar aduce decât la un alt conflict îngheţat”, a afirmat el.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că "îngheţarea conflictului" nu este o soluţie, ci "reţeta pentru viitoare războaie de agresiune".
Premierul britanic, Rishi Sunak, a cerut să se „definească principiile unei păci juste şi durabile bazate pe dreptul internaţional şi Carta Naţiunilor Unite”.
„Aceasta este calea de urmat pentru a se ajunge la o încetare permanentă a ostilităţilor”, a spus el.
Kremlinul a declarat, sâmbătă, că Occidentul a reacţionat neconstructiv la propunerile preşedintelui rus Vladimir Putin privind o nouă arhitectură de securitate şi discuţii de pace cu Ucraina, potrivit Reuters.
„Sunt foarte multe reacţii oficiale de natură neconstructivă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Putin a prezentat, vineri, ceea ce a declarat drept condiţiile prealabile ale Rusiei pentru începerea discuţiilor de pace cu Ucraina, afirmând că Moscova va pune capăt războiului doar dacă Kievul va fi de acord să renunţe la aspiraţia sa de a adera la NATO şi să-şi retragă trupele din patru regiuni revendicate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cereri pe care Kievul le-a respins imediat ca fiind echivalentul unei capitulări.
