"Din păcate doar 20% din cei care depun cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură au cadastrul realizat sau au contracte de arendă valabile, restul vin cu acele adeverințe de la primărie care să dovedească dreptul de folosință dar și faptul că ei sunt cei care folosesc terenul respectiv. Pe noua legislație trebuie să demonstreze că ei sunt cei care folosesc, plătesc impozit dar și că beneficiază de cultura de pe zonele respective", arătat șeful MADR.
Potrivit sursei citate, realizarea cadastrul agricol nu trebuie să fie doar un element al acestei strategii ci și o asumare la nivel politic.
"În realizarea cadastrului s-a plecat pe două programe, unul finanțat din fonduri europene până în 2020 prin Program Operațional Regional și celălalt din fonduri de la bugetul de stat până în 2023, ceea ce este un element pozitiv. Cred că ar trebui să începem elaborarea cadastrului din extravilanul localităților pentru a rezolva până în anul 2020 tot ceea ce însemnă proprietatea pentru cei care lucrează în agricultura. Cred că acest lucru ar contribui la rezolvarea comasării terenurilor. În lipsa acestui cadastru procesul este extrem de dificil", a adăugat Constantin.
România trebuie să înceapă în acest an cadastrarea terenurilor agricole deoarece din 2020 plățile în agricultură se vor face pe exploatație și nu pe unitatea de suprafață.
Fondurile estimate de specialiști pentru cadastrarea celor 14 milioane de hectare se ridică la circa 30 de euro pe hectar.
