Fostul ministru de Finanţe Anca Dragu, propusă ca guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei

Anunţul vine la o zi după ce funcţia a rămas vacantă. Joi, legislativul moldovean l-a demis pe Octavian Armaşu.

"Azi, în plenul Parlamentului, o voi propune pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei pe Anca Dragu. 

(…) Am toată încrederea că Anca Dragu va construi o Bancă Naţională a Moldovei independentă şi integră", a anunţat Igor Grosu.

Potrivit şefului Legislativului moldovean, Anca Dragu are o experienţă "importantă" în sectorul financiar-bancar şi în politici publice şi de aderare la UE, potrivit radiochisinau.md.

Oficialul a subliniat că Anca Dragu a lucrat mai mult de 15 ani în cadrul Băncii Naţionale a României şi al Fondului Monetar Internaţional şi a fost ministru al finanţelor publice în Guvernul României.

În 2020, Anca Dragu a fost aleasă preşedinte al Senatului României.

Șeful băncii centrale din Moldova a fost demis de Parlament după un scandal de fraudă

Parlamentul Republicii Moldova l-a demis pe șeful băncii centrale, Octavian Armașu, pentru că nu a acționat în cazul scandalului de fraudă „furtul secolului” din Moldova, în care un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al țării în perioada 2014-2015, potrivit Reuters.

Armașu a fost demis după doi ani de discuții și încercări eșuate de a recupera o parte din banii care au fost scoși din sistemul bancar și scoși din Moldova.

Suma se ridică la 12% din produsul intern brut al Moldovei la acea vreme.

Doi dintre cei care se presupune că ar fi fost autorii fraudei sunt încă în libertate.

Optzeci și unu de deputați au susținut demiterea lui Armașu.

Membrii Partidului Socialist, partid de opoziție favorabil Rusiei, s-au alăturat Partidului pro-european de Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu pentru a obține un vot de două treimi în Camera cu 101 locuri.

În perioada premergătoare votului, șeful Comisiei pentru buget și finanțe din parlament, Radu Marian, a acuzat banca centrală de obstrucționarea unei anchete privind frauda și chiar de protejarea anumitor persoane.

„Comisia a ajuns la concluzia că banca centrală, în special președintele Armașu, nu a luat nicio măsură: sabotarea procesului de recuperare a activelor, angajarea și menținerea în funcție a personalului implicat în frauda bancară și împiedicarea anchetei privind furtul miliardului”, a scris Marian pe Facebook.

Acesta a declarat că banca a ignorat în mod repetat solicitările de a continua investigația din partea procurorilor și anchetatorilor, care au fost nevoiți să recurgă la percheziții și la confiscarea de documente.

Armașu a fost numit în 2018, când aproape toate aspectele politicii moldovenești se aflau sub influența omului de afaceri Vlad Plahotniuc, una dintre presupusele figuri din spatele fraudei.

Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a elimina corupția și de a se apropia de curentul european, a luat în considerare în repetate rânduri demiterea sa.

Dar instituțiile financiare internaționale, esențiale în furnizarea de finanțare pentru această țară săracă, au considerat prezența sa la conducerea băncii ca fiind vitală pentru stabilitate.

Surse bancare, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că procurorii au prezentat dovezi convingătoare privind faptul că diverse instituții, inclusiv banca centrală, au împiedicat ancheta.

Iar acest lucru i-a determinat pe membrii parlamentului să își unească forțele pentru a asigura demiterea lui Armașu.

Plahotniuc a fugit din țară în 2019, iar locul unde se află acesta rămâne necunoscut.

Omul de afaceri pro-rus Ilan Shor, condamnat în absență la 15 ani de închisoare în acest an pentru rolul său în scandal, ajută la coordonarea protestelor antiguvernamentale din exil în Israel.

Un partid care îi poartă numele a fost declarat ilegal de Curtea Constituțională. Luna trecută, Sandu a acuzat Rusia că a „cumpărat” alegători în cadrul alegerilor locale prin direcționarea de fonduri către „grupuri criminale” conduse de Shor.