Construim pârtii dar de ce atît de multe şi de ce în zone proaste? Dacă nu e zăpadă, doar aruncăm banii. Ministerul condus de Elena Udrea a alocat deja 44 de milioane de euro pentru pârtii noi. Numai că un studiu făcut de organizaţia World Wide Fund arată că proiectele sunt ineficiente. Cele mai multe pârtii sunt construite la altitudini mici, unde zăpada stă mai puţin de două luni pe an.
50 de pârtii ar mai trebui construite în România, potrivit unei hotărâri de Guvern emise în anul 2009. 16 dintre acestea au primit deja 29 de milioane de euro. Cele mai importante investiţii se regăsesc în Poiana Braşov, pe vîrful Postăvaru, la Predeal pentru pîrtia Cocoşu, la Vulcan şi la Borşa.
Despre avantaje vorbşte toată lumea. Despre dezavantaje aproape nimeni. În primul rînd construcţiile sunt o mare problemă pentru mediu. Unele vor fi amplasate în arii protejate, iar pentru toate sunt necesare defrişări masive. Cea mai mare problemă ţine însă de eficienţa lor economică.
Un studiu realizat de World Wide Found în România, Bulgaria şi Ucraina spune că eficienţa lor este zero.
Pe româneşte sub 1200 de metri, zăpadă e doar cîteva luni pe ani.
Pare o soluţie, însă este una extrem de scumpă. Tunurile de zăpadă funcţionează doar dacă sunt legate la un lac de acumulare care să furnizeze apă cu o anume compoziţie. Costurile de amenajare şi de întreţinere sunt uriaşe.
Problema este că şase dintre pârtiile din proiect au nevoie de lacuri de acumulare, ele fiind situate la altitudini cuprinse între 850 de metri şi 1200.
Şi nu este singura problemă. Lipsa de experienţă s-a văzut din faza de proiect, unele părtii fiind amplasate pe versantul sudic al munţilor. Greşit spun specialiştii: versantul sudic este primul unde zăpada se topeşte. Cavnic este cel mai bun exemplu. O investiţie de 13 milioane de euro a fost reproiectată pentru că iniţial a fost poziţionată greşit.
Şi totuşi, primarii îşi doresc cu disperare finalizarea proiectelor. Speră ca pârtiile să atragă mai mulţi turişti. Deocamdată de cîştigat au cele trei firme care au cîştigat toate contractele şi care împart aproape 100 de milioane de euro.
Observator
