"Noi am construit grila de salarizare plecând de la articolul 7 al proiectului de Lege unitară de salarizare, ce prevede că există un raport de 1 la 15 între salariul de bază şi cel mai mare salariu, la care se adaugă sporurile de 30%. Ei ne-au spus că la poziţia a 15-a nu se poate adăuga sporul de 30%, întrucât astfel s-ar ajunge la un coeficient mai mare 16. Le-am spus că dacă se merge pe acest sistem, scăderea salariilor cu 30%, riscăm să se ajungă ca un judecător să fie pe acelaşi nivel în grilă cu cea de grefier cu studii medii", a spus reprezentantul Justiţiei.
În propunerea Ministerului Justiţiei, un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar urma să câştige lunar 11.540 lei, în timp ce Ministerul Muncii propune un salariu aferent acestei funcţii de 7.350 lei, respectiv 12,25 salarii minime brute pe economie.
Ojog a precizat că o scădere a salariilor magistraţilor "ar da peste cap tot sistemul de salarizare din justiţie, întrucât se va ajunge la situaţia în care un angajat cu funcţie de conducere să aibă un salariu mai mic decât cel al unui subordonat".
"Va apărea problema motivării celor care ocupă funcţii de conducere, care astfel ar putea câştiga mai puţin decât subordonaţii, ce vor încasa şi sporurile", a explicat Ojog.
Reprezentantul Justiţiei a adăugat că "această solicitare a Ministerului Muncii de modificare a grilei ar duce şi la aplatizarea salariilor pentru cei care sunt trecuţi în partea de sus a grilei, în condiţiile în care există 26 de funcţii peste cea de judecător de judecătorie, ce este acum încadrat în grilă cu un coeficient de 8,85 salarii minime pe economie".
În replică, Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a afirmat că nu i se pare normal ca un magistrat să câştige cu tot cu sporuri mai mult decât preşedintele ţării.
"Sunt uimit că ei sunt singurii care au înţeles în acest mod pricipiile legii. Nu cred că e normal ca un preşedinte de tribunal să câştige cu toate sporurile mai mult decât preşedintele ţării. Eu sper să vină mâine cu o propunere a grilei pentru a se încadra în acest raport de 1 la 15", a explicat Mocanu.
Articolul 7 din proiectul Legii unitare de salarizare prevede ca "diferenţierea salariilor de bază, respectiv a soldelor de funcţie pentru personalul militar se realizează prin utilizarea unor coeficienţi de ierarhizare cuprinşi în intervalul 1, pentru muncitorul necalificat, şi 15, pentru funcţia cea mai înaltă utilizată în cele trei autorităţi, respectiv autoritatea legislativă, autoritatea executivă şi autoritatea judecătorie.
Aliniatul doi al articolului 7 al Legii susţine că "diferenţierea indemnizaţiei persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică şi a indemnizaţiei magistraţilor se va face în mod corespunzător cu cele prevăzute la aliniatul 1".
Joi, va avea loc o noua întâlnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Legii unice de salarizare a personalului bugetar, la care vor participa reprezentanţii confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional şi reprezentanţii ministerelor.
Antena3.ro
