Ministerul Culturii pierde procesul ?Alburnus Maior-Roşia Montană?

Curtea de Apel Alba-Iulia a suspendat certificatul de descărcare de sarcină arheologică emis de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru situl arheologic „Alburnus Maior-Roşia Montană”, a anunţat marţi avocatul Andreea Szabo, reprezentantul în instanţă al Asociaţiei Alburnus Maior. Aceasta consideră „protecţia vestigiilor arheologice a fi de interes public, în timp ce declasificarea lor urmează numai interese economice private. Din nefericire, în cazul Roşia Montană, autorităţile foarte rar văd acest interes public”, spune Szabo. În februarie 2004, Ministerul Culturii şi Cultelor a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică, ce prevedea intrarea terenului de la Roşia Montană în circuitul economic.

Actul acoperă zone din Roşia Montană, ce presupun largi suprafeţe de teren în zona uzinei de procesare Gura Cornei, zona conductei de alimentare cu apă, zona liniei de înaltă tensiune, zona drumului de acces către uzină, precum şi suprafeţe mari în Cărpiniş, Gura Roşia, Iacobeşti, Ignăteşti, Selişte. Cu anumite excepţii, certificatul de descărcare de sarcină acoperă, de asemenea, Valea Cornei şi Satul Corna, Carnic, Jig-Vaidoia, Tarnia, Balmoseşti-Gura Minei şi Masivul Carnic (subteran).

Titularul proiectului „Roşia Montană”, compania minieră canadiană „Gabriel Resources”, intenţionează să desfăşoare activităţi miniere în zonele în discuţie, începând cu toamna anului 2007, adică înainte de soluţionarea irevocabilă a cauzei, potrivit avocatului asociaţiei.

Canadienii de la „Gabriel Resources” vor să demareze la Roşia Montană cea mai mare exploatare de aur la suprafaţă din Europa, implicând, printre altele, strămutarea involuntară a peste 2.000 de oameni, precum şi distrugerea unor situri arheologice şi naturale unice.

În timp ce Masivul Carnic este propus de "Gabriel Resources" să devină carieră deschisă, arheologii francezi, care cercetează masivul din anul 2000, au scos la lumină galerii miniere pre-romane şi romane unice, aflate într-o stare de conservare remarcabilă.

Peste 1.000 de arheologi şi instituţii experte, inclusiv Icomos au protestat faţă de distrugerea moştenirii culturale unice de la Roşia Montană.

Rompres