Sistemul SOLVIT este o reţea de soluţionare a problemelor în mod gratuit, în cadrul căreia statele membre ale Uniunii Europene conlucrează pentru a rezolva, fără utilizarea procedurilor legale, problemele care apar din cauza aplicării necorespunzătoare de către autorităţile publice a legislaţiei privind piaţa internă. Aceste centre, care există în toate statele membre, pot sprijini rezolvarea plângerilor provenite atât din partea cetăţenilor, cât şi a întreprinderilor şi se angajează să rezolve probleme în zece săptămâni, însă există posibilitatea ca termenul să se extindă cu patru săptămâni.
Pentru ca o problemă să poată fi soluţionată în sistemul SOLVIT aceasta trebuie să îndeplinească trei condiţii, respectiv să rezulte din neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a dreptului comunitar de către administraţia unui stat membru, să aibă un caracter transfrontalier şi să nu existe deja o acţiune în justiţie pentru soluţionarea sa.
Printre problemele cu care se pot confrunta cetăţenii se numără mutarea persoanelor într-o altă ţară din Uniunea Europeană, pentru a studia sau lucra ori pentru a-şi extinde afacerea prin comercializarea produselor sau serviciilor într-un alt stat membru, pentru a obţine permisul de şedere sau pentru a-şi recunoaşte calificările profesionale şi pentru a respecta legislaţia impozitelor sau a liberei circulaţii a capitalurilor şi a plăţilor.
SOLVIT România a fost deschis la începutul lui 2007 şi face parte din Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), din cadrul Guvernului României.
Ce autorităţi publice din România au fost "urecheate"?
În perioada ianuarie ? iunie 2009, centrul SOLVIT România a gestionat 193 de petiţii, care au fost introduse fie prin sistemul electronic, fie sesizate prin altă formă, respectiv email sau telefon, de către alte state membre sau cetăţenii acestora, fie de cetăţeni români. Dintre acestea au fost acceptate 120 de cazuri, iar celelalte au fost respinse în urma evaluării.
Dintre cazurile gestionate în funcţie de domeniu, 35% au fost reprezentate de recunoaşterea calificărilor, 11% de securitatea socială, iar 8% de dreptul de stabilire.
În 2009, în România patru ministere şi o agenţie guvernamentală au fost problema cu care cetăţenii români şi străini s-au confruntat pe diverse domenii. Acestea sunt Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Justiţiei şi libertăţilor Cetăţeneşti şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Primul caz cu care SOLVIT România s-a confruntat anul acesta a avut drept autoritate implicată Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), pe problema eliberării unei diplome de licenţă de către o universitate din România, fără ca această instituţie să aibă autorizaţie pentru organizarea examenului de licenţă.
?Un cetăţean român, stabilit în Germania, a sesizat serviciul SOLVIT, prin intermediul Comisiei Europene, în vederea obţinerii măririi salariale solicitate de către acesta angajatorului german. Formarea de bază a acestuia cuprindea formare universitară, masterală şi doctorală - în curs, în cadrul unor universităţi din România. Autoritatea competentă din ţara noastră a subliniat faptul că diploma de bază, cea de licenţă, a fost obţinută în condiţii ilegale, fapt ce afectează legalitatea formării post-universitare ulterioare?, explică Oana Moscalu, consilier pentru afaceri europene în cadrul DAE, pentru Antena3.ro
SOLVIT România a informat MECI despre problema structurală şi impactul pe care aceasta l-ar putea avea asupra întregului proces de recunoaştere academică sau cel de recunoaştere a calificărilor profesionale şi a solicitat luarea unor măsuri capabile să reducă impactul negativ al acestui incident.
Probleme la Ministerul Sănătăţii, pentru recunoaşterea unor diplome
A urmat Ministerul Sănătăţii (MS), caz care avea ca esenţă inexistenţa cadrului legal pentru aplicarea excepţiei prevăzută de Directiva Parlamentului, privind recunoaşterea calificărilor profesionale de la practica profesională de trei ani, pentru medicii dentişti care au absolvit în România cursuri şi care pot fi echivalate cu pregătirea conformă, formare prevăzuta formarea de baza de medic dentist.
?SOLVIT a comunicat de mai multe ori această problemă reprezentanţilor MS, dar nu a primit niciun răspuns în legătură cu eventuale demersuri. De asemenea, petentul prin solicitarea căruia a fost identificată problema a depus o cerere în vederea evaluării doctoratului pe care l-a obţinut în România în anul 2007, dar la care nu a primit răspuns până în acest moment?, detaliază Moscalu pentru Antena3.ro.
Dificultăţile pe care serviciul gratuit al Comisiei Europene le-a observat în acest caz sunt pe de-o parte lipsa de informaţii furnizate solicitanţilor de către MS cu privire la procedura de acordare a certificatelor, absenţa unui serviciu de lucru cu publicul, care să poată oferi asistenţă în privinţa documentelor şi a drepturilor ce se cuvin titularilor de diplome şi calificări profesionale, dar şi depăşirea frecventă a termenului de 30 de zile lucrătoare, pentru eliberarea certificatului sau a documentului care atestă evaluarea formării de către autoritatea competentă. Apoi, lipsa unui cadru normativ instituţional cu privire la documentele care pot fi solicitate în vederea obţinerii certificatului şi absenţa notificării datelor de conformitate pentru profesii medicale.
Calificările arhitecţilor, divorţurile românilor şi rambursarea TVA-ului
În cazul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), netranspunerea în legislaţia naţională a unor prevederi ale Directivei Parlamentului European şi a privind recunoaşterea calificărilor profesionale a fost o altă chestiune cu care SOLVIT s-a confruntat. Prevederile vizate reglementează recunoaşterea calificărilor arhitecţilor cu formare dobândită într-unul dintre statele membre UE, iar în acest caz, un cetăţean italian, cu formare profesională de arhitect, dobândită în Italia, doreşte să exercite profesia de arhitect în România. Ordinul Arhitecţilor îi refuză înscrierea în această organizaţie pe motiv că prevederile naţionale nu îi permit acestuia înscrierea decât după ce promovează un examen naţional pentru obţinerea dreptului de semnătură.
În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei şi libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC), neaplicarea Regulamentului Consiliului Europei, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti a intrat în vizorul celor de la serviciul de rezolvare a problemelor fără utilizarea procedurilor legale. Astfel, un cetăţean român, stabilit în Finlanda, doreşte să divorţeze de soţie, iar cea din urmă are în continuare domiciliul în România. Potrivit legislaţiei comunitare, acesta poate înainta cererea de divorţ pe lângă o instanţă finlandeză dacă are domiciliul de cel puţin un an anterior depunerii cererii sau de cel puţin şase luni, ulterior dobândirii cetăţeniei finlandeze.
A fost informat MJLC despre această problemă structurală, atât la nivelul direcţiei competente cât şi prin scrisoare adrestă ministrului, în contextul procesului de consultare a proiectului noului cod de procedură civilă. Până în prezent, centrul nu a primit niciun răspuns privind remedierea deficienţei semnalate.
?În cazul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) ne-am întâlnit cu nerespectarea prevederilor Directivei în sensul depăşirii constante a termenului de emitere a deciziei de rambursare a TVA şi de rambursare efectivă în cazul contribuabililor externi, termen prevăzut de directiva menţionată, adică şase luni de la depunerea completă a documentaţiei necesare. Până în momentul de faţă am transmis ANAF mai multe solicitări legate de cele patru cazuri ale noastre, în care termenul de emitere a deciziei şi rambursare efectivă erau depăşite cu nouă luni?, mai spune Oana Moscalu pentru Antena3.ro.
Ea adaugă pentru Antena3.ro că luna aceasta, serviciul a informat Ministerul Finanţelor despre deficienţele de colaborare cu ANAF şi cele trei cazuri în derulare.
Cazuri rezolvate: înmatricularea maşinilor şi eliberarea deciziilor de pensie
Serviciul Comisiei Europene a ajutat un cetăţean român să înmatriculeze un autoturism care provenea din Germania, pentru că trecuseră mai bine de opt luni de când a depus documentele necesare, iar autoritatea competentă nu i-a transmis nicio decizie în privinţa înmatriculării. A fost contactată autoritatea competentă, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), iar în decurs de 7 zile, petentul a fost contactat de reprezentanţii acestuia şi i s-a adus la cunoştinţă decizia de înmatriculare a autoturismului.
De asemenea, serviciul a rezolvat eliberarea rapidă a unei decizii de pensie în cazul unui cetăţean român stabilit în Ungaria din anul 1979. pentru că eliberarea acestei decizii depăşise un termen rezonabil, la solicitarea centrului SOLVIT din Ungaria, serviciul din România a contactat Casa naţională de pensii şi asigurări sociale, iar în termen de 36 de zile, decizia finală a fost emisă.
În cadrul raportului SOLVIT pe primele şase luni ale anului 2009, reprezentanţii serviciului din România atrag atenţia că principalele cauze ale problemelor cu care se confruntă cetăţenii în ţara noastră sunt lipsa unor structuri de informare în cadrul autorităţilor competente care să poată oferi solicitanţilor informaţiile necesare, ale unor proceduri stabile şi tarnsparente care să stabilească atât elementele de procedură administrativă şi termene clare cât şi posibilităţile de contestare a deciziilor şi termenele de soluţionare a contestaţiilor, dar şi a posibilităţii de contactare a reprezentanţilor autorităţilor competente.
În aproape 75 % dintre cazuri, petenţii condamnă lipsa de dialog cu autorităţile competente şi consecinţele negative ale acestui fapt, cum ar fi prelungirea termenului de eliberare a documentelor, inducerea în eroare prin informaţii publicate pe site-ul instituţiei, dar care un sunt actualizate, şi, în unele cazuri, afectarea relaţiilor de muncă ale solicitanţilor.
Paula Safta, Antena3.ro
