Atacuri cibernetice bazate pe inginerie socială și AI. DNSC explică tehnicile de manipulare folosite de hackeri
Publicat acum 3 ore si 17 minute
"România are un centru de alarmare rapidă bun, care este la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), însă mesajele acestuia sunt destinate în special autorităţilor, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Ne dorim ca, în cea mai scurtă perioadă, să punem la dispoziţia cetățenilor, a cât mai multor cetăţeni, informaţii despre seisme. Vom apela la toate mijloacele de informare, fie canale publice, presă, televiziune, Internet, dar şi telefoane mobile, de exemplu, pentru ca oamenii să primească mesaje în timp real, în timp cât mai scurt, privind apariţia cutremurelor", a declarat pentru Agerpres ministrul Mihnea Costoiu.
Foto: Agerpres
Acesta a adăugat că este vorba despre un tip de avertizare pe care l-a văzut în Japonia şi că, de la întoarcerea sa în ţară, echipe de software lucrează la aplicaţiile care vor puse la dispoziţia publicului "în câteva luni de zile".
"Toate informaţiile care se colectează de la senzorii seismici din întreaga ţară şi ajung la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului vor fi transmise public, desigur, este vorba despre cutremurele importante", a explicat Mihnea Costoiu.
Întrebat despre costurile pe care ar urma să le suporte cetăţenii, ministrul delegat a arătat că proiectarea aplicaţiilor informatice este suportată din bani de la buget, dar că "gratuitatea pentru public va trebui negociată cu companiile de telefonie şi reţelele de socializare".
"Guvernul nu are infrastructura pentru a trimite informaţiile respective, aceasta este privată, dar vom negocia pentru că fiind vorba despre mesaje de interes public ne dorim să existe gratuitate".
Citeşte şi:
Bucureştiul s-ar putea transforma în moloz în cazul unui cutremur. Câte clădiri rămân în picioare la un seism de peste 7 grade?
România nu e străină de activităţile seismice puternice. Iată istoria cutremurelor din ultimii 900 de ani
