Stan a fost arestat preventiv pe 3 noiembrie, Tribunalul Municipiului Bucureşti admiţând atunci propunerea formulată de procurori. Potrivit DIICOT, Stan a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi - Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false.
El este acuzat că, în perioada 2010-2012, i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale "să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)", precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.
Totodată, Mihai Stan ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), "în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România", a arătat DIICOT.
El i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.
Potrivit procurorilor, Mihai Stan se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.
În dosarul bancherilor, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au cerut arestarea preventivă a 33 de persoane, iar judecătorii au emis 17 mandate de încarcerare, printre cei ajunşi în detenţie numărându-se un alt lider al grupării infracţionale, Daniel Ruse, Stan Mihai, fratele acestuia, Toma Mihai, şi fostul general DIE, Dragoş Diaconescu.
În acelaşi caz sunt cercetaţi, dar în stare de libertate, vicepreşedintele Băncii Române de Dezvoltare (BRD), Alexandru Claudiu Cercel-Duca, şi directorul suspendat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet.
Din cauza complexităţii dosarului, zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro, iar alte 38 sunt cercetate la Bucureşti pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro.
Tribunalul Călăraşi a emis, pe 3 noiembrie, mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele a zece persoane - Adrian Ruse, Dorel Cristescu, George Radu, Florian Răsuceanu, Niculina Tănase, Victor Fotache, Adrian Botev, Ionel Matei, Florian Lazăr şi Nicolae Moga, acuzaţi că ar fi beneficiat de credite bancare cu acte false ca persoane fizice sau juridice.
Tot în 3 noiembrie, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea a şapte persoane dintr-un lot de 24 pentru care procurorii DIICOT au cerut încarcerarea.
Învinuiţii din dosarul fraudelor bancare sunt acuzaţi că ar fi obţinut ilegal, de la Ministerul Economiei, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Activitatea infracţională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.
