Decizia Curţii înseamnă că pe toate borcanele de miere trebuie să fie scrise ingredientele, iar polenul este unul dintre ele. Producătorii sunt obligaţi să demonstreze că acesta nu provine de la plante modificate genetic. Dacă, totuşi, provine de la astfel de plante, cantitatea nu trebuie să fie mai mare de 0,9%.
"Acesta este un nod în papură pe care unii îl pot folosi împotriva apicultorilor", spune Iosif Korb, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Deva.
Procesul a pornit de la un crescător de albine german care a dat în judecată statul Bavaria pentru o cultură de porumb modificat genetic. "Dacă legea spune că nu e voie, atunci preţul poate să scadă sau să fie refuzată la export", adaugă Korb.
În cazul României, mierea pleacă mai ales în Germania. Nemţii preferă mierea de la noi, pentru că are calităţi deosebite din punctul de vedere al conţinutului şi al gustului, mai spune Iosif Korb.
Indiferent de gust însă, mierea românească trebuie să se conformeze normelor, iar asta presupune un control strict al culturilor modificate genetic.
Ca să şi demonstreze că mierea românească e bio, apicultorii vor merge cu ea la analize. Acestea însă vor creşte preţul, principalul atu de acum al mierii româneşti.
Anul trecut, 20% din cantitatea de miere produsă de albinele noastre a plecat peste hotare. Scandalul a făcut ca anul acesta, deşi producţia este mai mare, exportul de miere să scadă. Un kilogram de miere costă în magazinele de la noi în jur de 20 lei.
