Fost ambasador al SUA, despre alegerile prezidențiale din România: „Nu lăsați rușii și interpușii lor să genereze schimbare”
Publicat acum 1 ora si 15 minute
Între timp, vorba rârâită a dispărut de pe străzile Capitalei, dar oraşul a mai păstrat ceva din clădirile de odinioară sau din bucătăria franceză.
La sfârştiul secolului al XIX-lea lumea începea deja să vorbească despre Bucureşti ca de Parisul Orientului.
N-avea Micul Paris un Tour Eiffel, nici Dâmboviţa nu era Sena, dar avea, în schimb, un Arc de Triumf inspirat după cel din capitala Franţei.
"Atunci au fost aduşi aici arhitecţi francezi, dar au fost trimişi şi arhitecţii noştri să scolească în Franţa şi să preia modelele de acolo. Şi atunci, marea boierime, marea burghezie, dar şi instituţile statului şi-au făcut clădiri care reproduc intr-un anumit fel viziunea arhitecturală a Franţei", a afirmat academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Aşa au apărut hotelurile mari care au adus în oraş aspectul palatelor din vest. În aceeaşi perioadă a fost construit şi sediul Băncii Naţionale, iar încetul cu încetul au apărut Cartierul Bancar, locuinţele marilor proprietari şi instituţiile de stat care au reprodus aspectul Parisului.
"Marile bănci sunt clădiri frumoase, hotelul Continental, Muzeul de Istorie Naţională. Vitrinele magazinelor erau aranjate ca vitrinele de pe Champs - Elysees. Numele magazinelor erau frunţuzeşti, lumea vorbea franţuzeşte", a mai povestit academicianul.
Întregul stil de viaţă din Bucureşti era franţuzesc. Toate doamnele işi făceau rochiile după modele care se lansau la marile case de modă Paris. Materialele erau cele mai bune matăsuri aduse din străinătate. În schimb dulciurile şi le puteau lua de la colţ de stradă exact ca în capitala franceză.
Aceste influenţe făceau ca, în oraş, oamenii să se salute mai des cu "Bonjour!" decât cu "Bună ziua!"
Între timp, lucrurile s-au schimbat şi multe obiceiuri împrumutate din Paris s-au pierdut, fiind înlocuite cu cele din cultura anglo-saxonă.
