Primul tronson de metrou Semanatoarea - Timpuri Noi a fost inaugurat pe data de 19 noiembrie 1979. Nicolae Ceauşescu a vrut astfel să asigure un mijloc rapid de transport pentru muncitorii care lucrau pe platformele industriale care redesenau harta Capitalei: Semănătoarea, Timpuri Noi, Republica, IMGB. Construcţia metroului a început în 1975 şi a fost făcut însă după capriciile dictatorului, nu şi după proiectul specialiştilor. Iniţial, metroul trebuia să fie construit din Drumul Taberei până în Balta Albă. Însă Ceauşescu a mutat metroul, din creion, în Militari. Dictatorul zicea că în cartierul Drumul Taberei locuiau „burghejii", pentru că fusese ridicat pe vremea lui Dej. Nu a ţinut cont de faptul că, la acea vreme, Drumul Taberei era cel mai aglomerat cartier din Bucureşti.
Tot pentru a respecta arhitectura dorită de dictator, unele staţiile de metrou nu au fost prevăzute cu scări rulante pe motiv că bucureştenii erau oricum prea graşi şi aveau nevoie de mişcare. În anii 1980 şi alte staţii de metrou au fost date în funcţiune, astfel că în august 1989 linille metroului din Bucuresti însumau deja 50 de kilometri, cu 35 de staţii. Totul fusese construit cu tehnologie 100% românească. Ramele electrice IVA Astra erau şi ele tot româneşti, construite la Arad.
După 1990 au mai fost deschise doar câteva staţii noi de metrou, şi ele începute tot în perioada comunistă. Abia acum, la peste 20 de ani de la Revoluţie s-au început lucrările pentru magistrala 5 de metrou care leagă Drumul Taberei de Pantelimon. Ar urma să fie inaugurat în 2016. O nouă linie, care leagă Bucureştii Noi de Aeroportul Otopeni este şi ea în proiect pentru următorii ani.
