Zeci de români sunt acuzaţi că ar fi făcut parte din gruparea care a dat un tun băncii La Banque Postale din Franţa. După 10 ani de la faptele lor, şapte dintre cei 26 de membri ai grupării au primit pedepse cu executare, dar acestea nu sunt definitive, potrivit Libertatea.
În ultimul moment o parte din sumă a fost blocată prin sistemul de securitate, astfel încât prejudiciul final a fost stabilit la peste 1,3 milioane de euro.
Coordonatorul grupării, un bărbat de 35 de ani din judeţul Cluj a fost liderul grupării. Ajutat de trei apropiaţi, care la rândul lor au recrutat alte 22 de persoane, el a pus la punct o schemă complexă de fraudare prin atacuri de tip phishing.
Cu acționau hackerii români
Astfel, ei trimiteau pe adresa clienţilor La Banque Postale mesaje în numele băncii, furându-le identitatea. În aceste mesaje, clienţilor li se solicitau date personale, inclusiv parola, după care lli se goleau conturile. Românii au acţionat astfel în perioada 2011-2012, când sute de francezi au fost astfel păcăliţi. Cum acţionau Liderul grupului şi totodată „creierul” a fost cel care a observat vulnerabilităţile sistemului de securitate.
El a observat că dintr-un cont deschis la bancă se puteau realiza transferuri de fonduri către mai multe persoane. Odată ce aceste persoane erau adăugate ca beneficiari, nu mai era necesară parcurgerea procesului de autentificare a plăţii, astfel că românii puteau face oricâte transferuri voiau către acestea. Singura condiţie era în acest caz respectarea limitei maxime de 4.000 de euro pe zi.
Potrivit sursei citate, activităţile de phishing erau derulate de liderul grupării şi „mâna dreaptă” a acestuia, un bărbat de 40 de ani tot din Cluj-Napoca, în timp ce liderii subgrupărilor se ocupau de recrutarea persoanelor care urmau să deschidă cât mai multe conturi la unităţi bancare. Pentru a-şi pierde urma, banii erau retraşi la diverse bănci din România, dar şi din Bulgaria şi Spania. Ulterior, liderul gruprării s-a mutat în Irlanda, unde a fost angajat de o companie importantă ca expert în domeniul securităţii tranzacţiilor online.
Ancheta a dezvăluit că gruparea era extrem de bine organizată. Pe lângă liderul din Cluj, exista un altul şi în Bucureşti, dar subordonat primului. Liderul din Capitală era însărcinat în primul rând cu recrutarea de persoane pe numele cărora să se deschidă conturi bancare. De asemenea, toţi membrii bandei acţionau doar atunci când li se cerea şi respectau la virgulă fiecare ordin primit de la Cluj.
Prima sentință a fost dată după 10 ani de la furt
Anchetatorii au avut nevoie de un deceniu pentru a soluţiona acest caz, însă nici azi nu există o decizie definitivă, Membrii grupării au fost trimişi în judecată în 2017, iar o primă decizie a fost luată de cuând de Tribunalul Cluj, după ce 19 din cei 26 de inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia.
Pe pe 20 mai 2021, Tribunalul Cluj a dispus sentinţa în acest caz, însă doar şapte dintre cei 26 de membrii ai grupării au fost condamnaţi la închisoare cu executare. Liderul grupării a fost condamnat la cinci ani şi patru luni închisoare, iar principalul său asistent la cinci ani şi zece luni închisoare. În plus, cei 26 mai trebuie să restitui peste un milion de euro băncii franceze prejudiciate.
Până acum, autorităţile judiciare au confiscat în total 42.461 de euro, plus 54.237 de euro blocaţi în conturile acestora. În plus, au fost puse sechestre pe bolizii de lux deţinuţi de liderul grupării.
Sentinţa Tribunalului Cluj a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, şi de banca franceză, iar dosarul urmează a fi înaintat Curţii de Apel Cluj, care va pronunţa sentinţa definitivă în acest caz.
