Nu doar afacerile se reinventează, în aceste vremuri dificile, ci şi metodele de escrocherie.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, a vorbit în exclusivitate la Antena 3, despre modalitatea prin care sunt înşelaţi românii, în special persoanele în vârstă.
Cosmin Andreica: "Acest mod de operare continuă să producă victime în România"
"Din păcate, acest mod de operare continuă să producă victime în România, cu toate că au fost campanii de informare, au fost prezentate cazuri. Oamenii trebuie să înţeleagă că în niciun fel de situaţie, Poliţia Română, Parchetul, avocaţi şi instituţii au fost invocate pentru a obţine aceste sume de bani. Nu se află în situaţia de a pretinde unor aparţinători sau cunoscuţi ai prezisei persoane care se află într-o situaţie dificilă, de criză. Nu vor pretinde sub nicio formă bani.
De aceea, este foarte important ca în momentul în care există astfel de tentative de înşelăciune, oamenii să pună mâna pe telefon, să sune la 112 şi să sesizeze aceste fapte, pentru ca şi Poliţia să aibă timpul necesar pentru a interveni şi pentru a îi şi prinde pe aceşti autori, pentru că e foarte dificile pentru noi să documentăm activitatea infracţională a acestor persoane. Folosesc cartele SIM, profită de momentul de dubusolare a victimei şi ulterior dacă văd că durează prea mult timp de la momentul în care au solicitat şi au pretins acele sume de bani, imediat îşi schimbă cartelele, se debarasează de mijloacele de comunicare foiosite, fiind foarte greu ulterior să identificăm autorii", a spus Cosmin Andreica, joi, în exclusivitate în emisiunea "Se întâmplă în România".
Cum au căzut românii în capcana escrocilor
Metoda "Accidentul” constă în apelarea unor persoane, în numele unor presupuse rude care ar fi avut un accident, pentru a le cere bani.
Cele mai mari înșelătorii, puse la cale prin metoda ”Accidentul”, sunt comise chiar din penitenciare, de către deținuți, care, până ajung să fie opriți, fac un număr ridicat de victime.
Ca să acționeze au nevoie doar de un telefon mobil, iar, de cele mai multe ori, deținuții primesc dispozitivele de la persoane de încredere din exteriorul penitenciarului.
Deși deținuții nu au dreptul de a avea telefoane mobile, acestea ajung să fie strecurate în penitenciare. De exemplu, într-o închisoare intră și ies zilnic sute de persoane care aduc pachete diverse.
Uneori aparatul cu Raze X nu funcționează, iar la controlul efectuat de gardieni mai sunt scăpări, mai ales că deținuții sunt extrem de inventivi.
Se întâmplă ca telefoanele mobile să fie ascunse în conserve. Acestea sunt cântărite și verificate, însă dacă operatorii nu sunt atenți, există riscul ca telefoanele să treacă fără probleme de filtre.
