Relaţiile dintre România şi Franţa au fost acceptabile de la aderarea României la UE în 2007 şi până în luna august a anului trecut, atunci când Nicolas Sarkozy a ordonat expulzarea a romilor care locuiesc ilegal în Franţa, majoritatea cetăţeni români. Tot în vara anului trecut, notează jurnaliştii The Economist, Franţa a fost ţinta unor acuzaţii de oportunism şi chiar rasism.
Autorităţile române au fost însă atente să nu facă prea multe valuri, în condiţiile în care erau conştiente că au nevoie de sprijinul francez pentru aderarea la spaţiul Schengen, prevăzută în martie.În cele din urmă, românii au pierdut spijinul francezilor în această chestiune, arată The Economist în articolul intitulat „Let us in” ("Lăsaţi-ne înăuntru").
Cu toate că a trecut evaluarea tehnică a experţilor Schengen, demersul României este ţinut pe loc de Franţa şi de Germania, din cauza acuzaţiilor că nu au reuşit să combată eficient criminalitatea organizată şi corupţia. Iar acum, românii au început să strige „fault”.
Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat săptămâna aceasta că UE aplică "standarde duble" în cazul României şi Bulgariei şi riscă să alimenteze euroscepticismul în rândul cetăţenilor celor două ţări. Chiar şi aşa, Baconschi încă speră ca ţara sa să adere în timpul preşedinţiei ungare a UE.
În urmă cu o săptămână, Franţa a blocat adoptarea unui raport tehnic, privind aderarea României la Schengen, cerând reexaminarea implementării în România a interfaţei umane a sistemului informatic SIS / SIRENE, în baza căruia operează Spaţiul Schengen.
Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea intrării României în Spaţiul Schengen. Într-o scrisoare către Comisia Europeană pe data de 21 decembrie 2010, oficialii de la Paris şi Berlin spun că România se confruntă, în continuare, cu probleme în ceea ce priveşte securitatea, justiţia, corupţia şi criminalitatea organizată.
