Unul dintre principalele puncte pe care cei doi vor să le renegocieze este înlocuirea procentului de 9,4 din PIB cu un alt indicator de disciplină financiară.
”Problema se pune în primul rând de a rezolva inechitățile din sistem. Am repetat și spun de foarte multe ori că inechitățile se rezolvă în doi pași. În primă fază avem nevoie de un act normativ, după care avem nevoie de un impact bugetar. În actualul context sau în actuala fază în care suntem, cu siguranță rezolvarea inechităților nu încape în acest procent. Dar să mai vorbim și de majorări ulterioare. Aici nu vorbim doar de anumite majorări, și haideți să vedem cum facem, dacă includem sau dacă nu includem, sau dacă încape sau nu încape. În primă fază trebuie să rezolvăm inechitățile iar după rezolvarea inechităților să găsim o predictibilitate în a majora pensiile ulterior, pentru că pensiile în România sunt încă mici”, a explicat Marius Budăi, în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, cu privire la motivul vizitei la Bruxelles.
”Mai este o problemă și eu, în ultima vreme, am mai discutat cu mai mulți colegi, câțiva prieteni care sunt juriști, și putem ridica poate și o discuție de constituționalitate în momentul în care legi de un procent din PIB. Pentru că pensiile sunt o proprietate, un drept, conform Constituției, dreptul la pensie este garantat. Și atunci dacă pensia este un drept, ce se întâmplă în situația în care, în 2059, în 2060, va fi o contractură economică. Trebuie discutat foarte atent, trebuie așezați la masă toți profesioniștii și găsit acel mecanism. Sunt deja anumite mecanisme noi, am cercetat la Ministerul Muncii prin tot ce înseamnă legislație națională, însă, în primul rând trebuie spus că o asemenea plafonare, indiferent că este 9,4 sau 11, dar o asemenea plafonare nu există în nicio legislație națională a statelor membre și nici în vreun PNRR al statelor membre din Uniunea Europeană.
De ce unii s-au gândit să facă acest lucru, de parcă îi urăsc pe cetățenii români, eu nu pot să răspund”, a mai explicat Marius Budăi.
”Primul document pe care l-am solicitat la Ministerul Muncii a fost să înțeleg și eu, pentru că în afara discuțiilor publice sunt, până la urmă, un profesionist în domeniu, și am vrut să înțeleg care a fost argumentația, care a fost justificarea, și am solicitat colegilor mei din minister această justificare. Să vedem dacă este o justificare. Și să înțeleg, că poate erau lucruri pe care eu nu le înțelegeam, dar citind o justificare, un anumit material, poate aș fi reușit să înțeleg. Dar nu există un asemenea document.
Am fost întrebat și de Comisia Europeană la nenumăratele discuții pe care le-am avut de ce 2070, de ce până atunci. Asta nu știu. Am întrebat și eu înapoi de ce nu 2700, dacă 2070 nu este bun. Că dacă tot s-a mers pe 50 de ani, mergem pe 700 de ani. Exagerez acum pentru a înțelege gravitatea problemei”, spune Ministrul Muncii.
Majorări și rezolvarea inechităților
”Vă rog frumos să puneți cele două expresii în aceeași frază. Majorări și rezolvarea inechităților. Colegii noștri de la USR tind să ne ducă doar în majorări. Trebuie întâi să rezolvăm inechitățile iar apoi să realizăm acele majorări atât de necesare pentru sistemul nostru de pensii, pentru că, în România, pensiile sunt încă mici. Dar vin la pachet cu rezolvarea de inechitate, cu majorarea de Pensii. Ambele necesită, bineînțeles, spațiu bugetar.
Sunt anumite mecanisme care pot fi gândite, am deja colegii la Ministerul Muncii care au studiat ce se întâmplă în alte state, au studiat anumite recomandări de la OECD, unde vrem și noi să accedem, voi solicita coaliției să îmi aprobe un grup de lucru format din Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor poate și ASF, dar cu siguranță Comisia Națională de Prognoză și Institutul Național de statistică. Voi veni către dumnealor cu câteva propuneri și să găsim împreună acel mecanism astfel încât să arătăm comisiei europene că noi suntem serioși și că ne dorim stabilitate și nu ne dorim sărăcia cetățenilor noștri”, a mai spus Budăi.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale
”La pensiile militare sunt cei mai mulți oameni. Sunt 190.000, iar 10.000 sunt ceilalți, care au cele șase categorii de legi. La 190.000, majoritatea pensiilor de acolo sunt mici, și noi știm acest lucru. Ce impact bugetar mare să ai atunci când discuți de a tăia pensii mici? Cum poți să te gândești să tai pensii mici?
Eu cred că mai important decât cifrele sunt argumentele din spatele cifrelor. Cum vom ajunge la aceste cifre și anume acele reforme care într-adevăr să nu mai permită să se abuzeze sistemul.
De exemplu, cum s-a spus foarte clar, nicio pensie să nu depășească venitul din activitate. Sau vechimea minimă din cadrul pensiilor de serviciu, din cadrul indemnizațiilor și pensiilor stabilite și plătite în baza unor legi speciale să fie echivalentă cu vechimea minimă din sistemul de Pensii Publice.
Și atunci noi am ridicat din proiectul de lege la diplomați, la cei de la Curtea de Conturi, la funcționarii publici parlamentari, de la vechimea minimă de patru ani la vechimea minimă de 15 ani, realizând în acest fel acea aliniere la contributivitate. Și atunci să nu mai permitem, de exemplu, asimilări de profesii. Și atunci la magistrați am spus foarte clar. Ori ai 20 de ani în sistem și în următorii cinci ani crește cu câte un an vechimea în muncă, asta înseamnă a elimina posibilitatea de a se abuza de aceste legi.
Cu toate aceste lucruri, vom merge la discuții cu Comisia Europeană, vom agrea aceste principii, deja avem anumite recunoașteri din partea Comisiei Europene, că am făcut pași extrem de importanți, suntem aici cu mai multe discuții și vedem ce putem face”, a conchis Marius Budăi la Antena 3 CNN.
