Secretarul general al PNL, Marian Petrache, a declarat, marţi, că decizia instanţei în ceea ce priveşte Congresul PNL în care Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al partidului ia act de această decizie, iar problemele apărute privesc statutul PNL.
"Instanţa a luat act de alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al PNL, precum şi a conducerii partidului, acesta fiind capătul de cerere admis de instanţă. Celălalt capăt de cerere privind statutul a avut anumite probleme în ceea ce priveşte unele prevederi modificate la Congresul PNL", a declarat Petrache.
Tribunalul Bucureşti a respins modificările aduse statutului PNL la congresul din iunie, menţionând că "ia act de lucrările congresului", la care Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al formaţiunii, în baza derogărilor privind vechimea necesară în partid. În decizia luată luni de Tribunalul Bucureşti se arată că instanţa "ia act de lucrările congresului", dar "respinge capătul de cerere cu privire la modificarea statutului".
Cererea de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL a fost depusă la Tribunalul Bucureşti în 8 iulie, iar judecarea a început în 7 august, când instanţa a constatat că a fost formulată o cerere de intervenţie în interes propriu de către Dănuţ Bădău, primarul oraşului Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, care a solicitat anularea Congresului PNL din 28 iunie şi a tuturor actelor emise în legătură cu acesta.
La următorul termen, din 5 septembrie, instanţa a dispus disjungerea cererii de intervenţie formulată de Bădău în contradictoriu cu Partidul Naţional Liberal şi a dispus formarea unui nou dosar şi înaintarea către Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pentru a fi discutată solicitarea de anulare a deciziilor de la Congresul PNL din 28 iunie.
În ce priveşte cererea PNL de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL, instanţa s-a pronunţat luni 8 septembrie.
La Congresul din iunie al PNL a fost adoptată noua formă a Statutului partidului, prin care a fost eliminată apartenenţa PNL la ALDE, a crescut numărul membrilor Biroului Politic şi au fost instituite mecanisme de control în cazul miniştrilor şi demnitarilor susţinuţi de partid.