Antena 3 CNN Actualitate Ședință de urgență la Guvern, înainte de viitura de pe Dunăre și de furtuna care va lovi România

Ședință de urgență la Guvern, înainte de viitura de pe Dunăre și de furtuna care va lovi România

G.A.
2 minute de citit Publicat la 16:57 26 Sep 2024 Modificat la 17:39 26 Sep 2024
dunarea
Debitul Dunării la intrarea în ţară va crește până la 7.600 mc/s, potrivit ministrului Mediului. Sursa foto: Facebook/ Virgil Popescu

Premierul Marcel Ciolacu a convocat, joi, o ședință operativă pentru a analiza măsurile necesare pe sectorul românesc al Dunării, în contextul avertizărilor meteorologice emise de specialiști, transmite Agerpres.

Ședința are loc la Palatul Victoria, de la ora 16.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la ședința operativă vor participa vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Mediului, Mircea Fechet, secretarul de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situații de Urgență, directorul general al Administrației Naționale Apele Române, Sorin Lucaci, un reprezentant al Societății Hidroelectrica, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu și președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Georgian Pop.

Debitul Dunării pe sectorul de la intrarea în țară va ajunge la maximum 7.600 mc/s în următoarele cinci zile.

Acest debit este dublu față de mediile multianuale ale lunilor septembrie şi octombrie, după cum rezultă din prognoza publicată, joi, de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, valabilă pentru intervalul 26 septembrie - 3 octombrie.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, miercuri, că debitul maxim al Dunării la intrarea în țară nu va depăși 8.000 metri cubi pe secundă, iar vârful viiturii va fi în intervalul 30 septembrie - 1 octombrie.

Fechet a adăugat că pe sectorul românesc va exista un aport suplimentar de apă, ca urmare a viiturilor de pe râurile Jiu, Olt şi Argeș.

Ministrul a susținut a spus că autoritățile sunt pregătite pentru a face față acestei situații, generată de ciclonul Ashley.

El a subliniat că, în acest moment, nu există nicio măsură de evacuare a populației din vreo localitate din România.

De ce ciclonul Ashley s-ar putea să fie Cassandra

Furtunile din Europa poartă, începând cu anul 2015, un nume decis în cadrul unui sistem interguvernamental european, asemănător cu modul în care americanii denumesc uraganele.

O listă cu nume este publicată în fiecare an, în luna septembrie, și este valabilă pentru intervalul următoarelor luni, până în august, anul următor.

Există mai multe grupuri de națiuni care denumesc furtunile. În funcție de locul unde aceasta se formează, în momentul în care există o probabilitate de răspândire pe scară largă, furtuna primește un nume.

Următoarea furtună anunțată pentru centrul și estul Europei a fost denumită Ashley în presa din România. Totuși, acesta nu este încă un nume oficial. Ashley ar fi fost primul nume liber pe lista grupului nord-vestic, format din Marea Britanie, Irlanda și Țările de Jos

Însă, din datele meteorologice, furtuna pare să se formeze în zona statelor mediteraneene. Acest grup include Italia, Slovenia, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru și Malta.

Acest lucru s-a întâmplat și cu furtuna Boris, care a fost numită pentru prima dată pe 11 septembrie 2024 de către Serviciul Meteorologico italian.

Serviciul Meteorologic italian atribuie un nume unui eveniment dacă sunt îndeplinite toate următoarele criterii:

1. Niciun alt serviciu meteorologic european nu l-a numit deja;
2. Italia trebuie să fie prima națiune europeană afectată;
3. Evenimentul trebuie asociat cu o zonă ciclonică cu diametrul cuprins între câteva sute și câteva mii de kilometri;
4. Viteza vântului asociată cu furtuna trebuie să corespundă culorii portocalii-roșii a Meteoalarm.

Următorul nume pe lista grupului de state din zona mediteraneană este Cassandra, după ce au fost folosite numele Atena și Boris.

×
x close