DOCUMENT. De ce a fost interzis George Simion în Ucraina
Publicat acum 7 ore si 49 minute
În urmă cu scurt timp, miniștrii PSD au trimis către Guvern lista tăierilor din bugetele ministerelor pe care le conduc.
Astăzi, toți miniștrii, inclusiv liberalii și cei din UDMR, vor prezenta planurile pentru reducerea cheltuielilor. Este vorba despre o reducere de 6%, cerută de premierul Nicolae Ciucă.
”Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale, de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale, este necesară adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
În acest context, vă rugăm să dispuneți reevaluarea fondurilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru instituția pe care o conduceți și să identificați măsuri ce pot fi adoptate, inclusiv prin acte normative, care să conducă la diminuarea prevederilor bugetare cu cel puțin șase la sută din totalul creditelor bugetare aprobate, fără afectarea investițiilor, indiferent de sursa de finanțare, a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului până cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arăta în circulara trimisă de premierul Nicolae Ciucă.
Din primele informații, se pare că vor fi reduceri diferențiate, și asta deoarece există ministere care nu vor avea prea mult de unde să taie, însă în cazul altor instituții, cu foarte mulți bani alocați la capitolul bunuri și servicii, economia va fi considerabilă.
Planul de austeritate pregătit pentru români
Pe lângă acest plan de reducere al a cheltuielilor, la nivelul Ministerului Finanțelor se pregătește un plan general de austeritate care să ajute țara noastră să se încadreze în obiectivele asumate în planul Național de Redresare și Reziliență.
Mai exact, la Ministerul Finanțelor se ia în calcul redactarea unei ordonanțe cu măsuri fiscal bugetare care să includă eliminarea sporurilor acordate în pandemie. În acest caz am avut și prima reacție a sindicaliștilor din Sănătate care spuneau că în acest domeniu nu ar trebui să scadă salariile, dimpotrivă chiar, pentru că dacă ar avea loc o scădere, atunci ne vom confrunta cu un exod al cadrelor medicale.
Citește și: Avem lista tăierilor din ministere! Cine va pierde milioane de euro
Potrivit unor surse guvernamentale, decizia de eliminare a sporurilor nu este certă. Mai degrabă, surse apropiate premierului spun că aceste sporuri ar putea fi păstrate pentru că în continuare virusul COVID 19 există.
O altă măsură vizează înghețarea oricăror majorări salariale, până când legea salarizării bugetare va fi gata.
Totodată, angajările la stat ar trebui să fie înghețate, spun sursele citate, începând cu 1 mai.
Sunt măsuri care vizează și cheltuielile pe care le vor avea celelalte instituții. Am putea vedea chiar o limită lunară de cheltuieli dar și interdicția de a cumula pensia cu salariul la stat. Într-o primă măsură se vorbește despre pensia anticipată. Mai exact, cei care au ieșit la pensie înainte de vreme și au beneficiat de legi speciale, nu se vor mai putea reangaja la stat.
Acestea sunt doar o parte dintre măsurile discutate care trebuie să primească acordul coaliției de guvernare iar mai apoi, cel mai probabil săptămâna următoare, să fie prezentate în spațiul public.
De asemenea, aceste măsuri vizează aducerea mai multor fonduri la bugetul de stat astfel încât România să se încadreze în obiectivul asumat în PNRR.
Citește și: Românii care ar putea încasa pensie și salariu de la stat! Excepții și în cazul angajărilor
Premierul Nicolae Ciucă susține că nu vor exista tăieri de salarii
Zilele trecute, premierul Nicolae Ciucă susținea că, la acest moment, nu se poate vorbi despre o tăiere de salarii.
”Fac apel la toți factorii responsabili să nu ne ducem cu astfel de mesaje către cetățeni, când nu s-a discutat absolut deloc despre acest lucru. Știu că au fost niște mesaje, fiecare dintre cei care au prezentat mesajele au prezentat ipotezele care sunt pe masa oricărui decident.
Nu putem să spunem că aceste ipoteze nu sunt luate în calcul, dar la nivelul Guvernului - și am precizat foarte clar inclusiv în scris, când am cerut să vină miercuri cu propuneri pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare și investiții să nu fie afectate.
Suntem în Săptămâna Mare și nu cred că trebuie să le dăm oamenilor astfel de mesaje. Îmi asum întreaga responsabilitate pentru ceea ce spun acum", a declarat șeful Guvernului.
”Reformele nu se fac cu mânuși de catifea”
Pe de altă parte, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, spune că singurele variante viabile ar fi revizuirea salariilor în sistemul bugetar sau o potențială reducere a numărului de bugetari.
”Eu am prezentat trei scenarii, dar fac precizarea că nu au fost discutate în Coaliție, și, sigur, avem timp până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului. Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an. Acolo se spun două lucruri foarte clar - primul este cel legat de sustenabilitate, și în reforma pensiilor speciale am avut exact aceeași condiție - de sustenabilitate, în reforma pensiilor generale avem aceeași condiție legată de sustenabilitate, adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari.
Din experiența personală, atunci când la pensiile speciale am prezentat măsuri cu impact nesemnificativ, de genul 0,01% din PIB a fost considerată cu impact minor. În PNRR este prevăzută o analiză de impact a acestei categorii de reformă, a salarizării bugetarilor, deci este limpede că această corelație între caracterul se sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure.
Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează. În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR.
Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europeană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% - n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% - n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB”, a declarat ministrul Marcel Boloș la Digi 24.
