ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. MAI a mobilizat peste 50.000 de angajaţi pentru asigurarea unui proces electoral fără incidente

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019.  Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a mobilizat, duminică, peste 50.000 de angajaţi pentru asigurarea unui proces electoral fără incidente.

"Pentru protecţia secţiilor de votare şi menţinerea ordinii publice în zona secţiilor de vot au fost mobilizaţi aproximativ 37.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi colegi de la alte structuri. Acestora li se adaugă 8.600 de angajaţi ai MAI care menţin ordinea publică la nivel naţional şi 8.700 pregătiţi pentru constituirea echipelor operative care vor soluţiona sesizările de incidente electorale şi pentru constituirea rezervelor de intervenţie. La finalul votului, efectivele MAI vor asigura protecţia transportului dosarelor întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare", a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Aceasta a amintit că sâmbătă, pentru a preveni situaţiile de risc pentru cetăţeni, pompierii au verificat în scop preventiv secţiile de vot şi i-au instruit pe membrii birourilor electorale cu privire la modalităţile practice de evacuare a persoanelor, precum şi a materialelor şi documentelor specifice procesului electoral.

"Efectivele MAI care, pe parcursul nopţii, au asigurat paza celor 18.730 de secţii de votare le-au predat cu sigiliile intacte, în această dimineaţă, la ora 6,00, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de vot. Secţiile de votare din ţară au fost deschise la ora 7,00 şi procesul de vot a început fără probleme", a spus Dajbog.

Ea a precizat că, tot sâmbătă, MAI a sesizat Biroul Electoral Central cu privire la anumite situaţii care ar putea apărea pe parcursul desfăşurării votului şi care impun un mod unitar de consemnare în procesele verbale privind rezultatele votării, respectiv părăsirea secţiei cu buletinul de vot, lăsarea buletinului de vot în cabină sau neintroducerea de către alegători în urnele de vot a buletinelor primite.

"Acest tip de acţiuni, care constituie încălcări ale legii, ar putea afecta cheile de control utilizate pentru înregistrarea proceselor verbale privind rezultatele votării, sens în care Ministerul Afacerilor Interne a solicitat Biroului Electoral Central să analizeze şi să stabilească o procedură unitară de urmat. Prin răspunsul primit în această dimineaţă, Biroul Electoral Central nu a apreciat necesară adoptarea unei circulare în sensul aspectelor sesizate", a adăugat Monica Dajbog.

Cetăţenii români pot vota la secţiile la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cei care se află duminică într-o altă localitate decât cea în care au domiciliul pot vota la orice secţie de votare locală.

"Cu alte cuvinte, un alegător domiciliat în Bucureşti care astăzi se află în Bucureşti poate să voteze doar la secţia de vot la care este arondat. Deci, dacă locuieşte în sectorul 1, nu poate merge să voteze la o secţie de votare din alt sector, ci doar la secţia din sectorul 1 la care este arondat. Dacă însă alegătorul domiciliat în Bucureşti se află astăzi într-o altă localitate, poate vota la orice secţie de vot din localitatea respectivă", a explicat Dajbog.

Pentru a putea vota, cetăţenii români trebuie să prezinte un act de identitate valabil. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care doresc să voteze, dar nu au acte de identitate valabile, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, cu sediul în Bucureşti, are program cu publicul şi duminică.

"În plus, ca urmare a recomandării Direcţiei de profil din cadrul MAI, şi serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor din Capitală şi din judeţe eliberează azi documente de identitate, conform programului stabilit la nivel local. Pot vota astăzi cetăţenii români care au 18 ani împliniţi, inclusiv cei 562 de români care au împlinit chiar astăzi această vârstă", a mai declarat Dajbog.

La alegerile europarlamentare pot vota şi cetăţenii din alt stat al Uniunii Europene care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European. Alegătorii din alte state UE nu vor putea vota la referendumul naţional.

Pentru asigurarea condiţiilor necesare de legalitate şi securitate a votului, va fi utilizat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca votul să decurgă în bune condiţii.

Preşedintele secţiei de vot conduce operaţiunile de votare şi ia toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia, în curte şi la intrările în curte, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.

Monica Dajbog a mai amintit că, în afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu are voie să staţioneze în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru a vota.

"Preşedintele secţiei de vot poate lua măsuri pentru ca alegătorii să nu stea în cabina de votare mai mult timp decât este nevoie pentru a vota, în mod nejustificat. Prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Dacă, însă, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele secţiei de votare, alegătorul nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare o altă persoană pentru a-l ajuta. Aceasta nu poate fi din rândul membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau din rândul observatorilor", a subliniat Dajbog.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Poliţiştii, jandarmii şi poliţiştii de frontieră vor sancţiona cu amendă de până la 4.500 de lei persoanele care comercializează sau consumă băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiilor de votare, duminică, în intervalul 07,00 - 21,00, a informat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.

"Refuzul de a respecta dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei. Tot cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei se pedepseşte sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare cum să voteze sau cum să nu voteze, precum şi continuarea propagandei electorale", a amintit Dajbog.

Ea a adăugat că pentru infracţiunile electorale prevăzute de Codul penal competenţa de cercetare revine poliţiei judiciare, sub supravegherea procurorului.

"Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a vota sau de a fi votat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, plus interzicerea exercitării unor drepturi, se pedepseşte oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel", a spus Dajbog.

De asemenea, persoana care votează fără a avea acest drept sau folosind un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeaşi pedeapsă poate fi aplicată persoanei care votează de două sau de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul.

"Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă, dar dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Vă reamintim că şi tentativa la infracţiunile electorale se pedepseşte", a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.