Adunarea de la Sfântu Gheorghe a fost a doua după cea din luna septembrie a anului trecut, când participanţii au decis să organizeze referendumuri locale pentru autonomia teritorială. În urma hotărârilor Adunării, orice cetăţean care locuieşte într-unul dintre judeţele Covasna, Harghita şi Mureş are dreptul să folosească limbile română şi maghiară, atât în scris cât şi oral.
Decizia celor 300 de reprezentanţi ai secuimii vine după ce conducerea Consiliului Naţional Secuiesc s-a plâns de mai multe ori că există restricţii şi discriminări în ceea ce priveşte folosirea limbii maghiare. Preşedintele Consiliului a dat ca exemplu situaţia în care un cetăţean se adresează unei autorităţi în limba maghiară şi i se răspunde frecvent în română sau nu i se acceptă o cerere scrisă în maghiară.
Politicienii români susţin, însă, că decizia membrilor Consiliului Secuiesc încalcă prevederile Constituţiei. Reprezentanţii PSD vorbesc chiar despre o acţiune pusă la cale de UDMR.
Primarii şi consilierii din cele trei judeţe au votat în unanimitate şi instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare oficială în Ţinutul Secuiesc. Fiindcă adunarea nu a avut un caracter juridic, hotărârile secuilor vor fi propuse spre aprobare Parlamentului.
Primarii şi aleşii locali mai vor să înainteze către Parlamentul European un memorandum prin care să ceară numirea unui raportor european pentru Ţinutul Secuiesc.
Antena 3
