Lungul drum al morții - Evreii din spațiul românesc în vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial

Evreii din spațiul românesc au fost supuși unui întreg proces de teroare, deportare și exterminare de către autorități. Mărturiile vorbesc despre acte de o atrocitate așa cum nu a cunoscut România și se încadrează în masacrele care au marcat fața istoriei de-a lungul Celui De Al Doilea Război Mondial.

Povestea pogromurilor și apoi cea a deportărilor evreilor din spațiul românesc începe în 27 decembrie 1937 când este instalat guvernul Goga-Cuza, primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. Acesta pomulgă “Legea revizuirii cetățeniei” la data de 1938 care dă startul prigonirii evreilor, deoarece foarte mulți oameni aparținând acestei minorități nu mai sunt considerați cetățeni români.
Pogromul de la Dorohoi

La sfârșitul lunii iunie 1940, România trebuie să cedeze Basarabia, Bucovina și ținutul Herța Uniunii Sovietice, în urma tratatului Ribbentrop- Molotov. Populația românească este evacuată cu ajutorul armatei, dar se hotărăște ca evreii să rămână pe loc. Retragerea forțată a românilor, dintr-un spațiu care le aparținea din moși- strămoși a cauzat o serie de frustări atât în rândul civilor, cât și în rândul militarilor. Antisemitismul nu era o stare nouă în România. El fusese cultivat în memoria colectivă cu ajutorul ziarelor care aparțineau legionarilor și mai ales prin politica reginului lui Carol al II-lea.

Continuarea pe historia.ro