Pandemia are efecte dramatice asupra psihicului: Cu 60% mai multe cazuri de anxietate la Iaşi. Creşte alarmant dependenţa de droguri şi abuzul de alcool

Pandemia de COVID-19 ameninţă serios sănătatea fizică, dar şi cea mentală, după cum afirmă medicul psihiatru Raluca Prepeliţă, de la Institutul de Psihiatrie Socola, din Iaşi. Din cauza situaţiei epidemiologice actuale, inclusiv riscul de suicid a crescut alarmant.

"Analizând perioada de după martie 2020, putem spune că, la început, infecția cu SARS-CoV-2 a afectat psihicul uman generând simptome din spectrul anxietății și al depresiei, atât din cauza insuficientelor informații primite, cât și ca urmare a inadaptării în izolare.

Insomniile, starea de angoasă, incertitudinea, frecventele atacuri de panică, precum și somatizarea au fost printre primele motive pentru care oamenii au solicitat examinare psihiatrică în urgență (…).

Concomitent cu acestea, dependențele de alcool și droguri, decompensările psihotice și ale afectivității au înregistrat o creștere cu aproximativ 40-45% față de anul anterior, cu precizarea că 8 luni din anul 2020 la Institut s-au prezentat doar urgențele psihiatrice”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic psihiatru în cadrul institutului.

Potrivit comunicatului, stresul generat de evoluția pandemiei a fost principalul factor pentru care oamenii au ajuns la spital. 

"Reacția acută la stresul reprezentat de noul coronavirus a determinat o creștere cu aproximativ 58% a cazurilor de anxietate prezentate în ambulatoriile de specialitate psihiatrice, cabinetele medicilor de familie și psihologilor și psihoterapeuților.

Dintre aceste cazuri, 50% au urmat un tratament medicamentos, 20%, tratament psihoterapie și 30%, tratament combinat – medicamentos și psihoterapie”, se arată în comunicat. 

Totodată, cazurile de depresie au înregistrat o creștere semnificativă, cu 38% mai multe față de anul anterior pandemiei de COVID-19, în timp ce 60% dintre acestea au necesitat spitalizare pacientului.

"Dispoziția afectivă negativă, sentimentele de deznădejde, diminuarea capacității de concentrare a atenției, plânsul facil, labilitatea emoțională, ideația sumbră, însoțită uneori de gânduri autolitice, expectanțele negative, anxietatea paroxistică cu tendință la generalizare, tulburările hipnice și tulburările de alimentație sunt doar câteva dintre simptomele care au conturat tabloul diagnostic al pacienților internați.

Riscul suicidar a crescut cu aproximativ 13% atât la pacienții cu tulburări psihiatrice din sfera afectivității, cât și la cei diagnosticați cu tulburări psihotice”, afirmă medicul Raluca Prepeliţă