Update 17:00 Potrivit unor surse din MAI, dosarul a plecat de la DGA a MAI și se încadrează în politica cerută de ministrul de Interne, de „curațenie generală” și zero toleranță la corupție. În urmă cu câteva luni, ministrul a împuternicit un nou sef la DGA și a cerut „intransigență zero la corupție și maximă activitate”. Dosarul nu impactează Schengen, pentru că demonstrează „vigilența și intransigența la corupție. MAI a reușit sa coboare migratia ilegala cu 73% in ultimul an”, mai susțin sursele citate.
Update 13:16 Inspectoratul General pentru Imigrări reacţionează după perchezițiile domiciliare făcute de procurorii DIICOT și DNA.
„Precizăm că instituția noastră se delimitează ferm de orice acțiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanță cu legea și aduc atingere valorilor acesteia. De fiecare dată, atunci când situația a impus, unitatea noastră a sesizat organele de parchet competente cu privire la posibile infracțiuni. Conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări, împreună cu ofițerii Direcției Generale Anticorupție efectuează permanent consiliere și activități de prevenție a corupției la nivelul tuturor structurilor subordonate”, potrivit unui comunicat de presă.
Ştirea iniţială - Sunt peste 70 de percheziții efectuate în special în vestul țării, dar și în București. În timp ce procurorii antimafia vizează firme care se ocupă de aducerea în țară de muncitori din afara spațiului UE, colegii lor îi vizează pe angajații Inspectoratului General pentru Imigrări, care primeau mită pentru a aproba permisele de muncă.
Este o premieră națională această colaborare DNA-DIICOT, într-un dosar de trafic de persoane.
Practic, din informațiile pe care le avem pe surse până în acest moment, procurorii antimafia și cei anticorupție au colaborat îndeaproape pentru a destructura una dintre cele mai mari grupări care făcea trafic de migranți, printr-o metodă foarte elaborată.
Potrivit anchetei, încă de acum doi ani, mai multe firme care se ocupau teoretic cu plasarea forței de muncă în România au adus muncitori din străinătate. Anchetatorii susțin că majoritatea dintre aceștia veneau din țări cu potențial terorist Pakistan și Bangladeș.
Erau aduși în România pentru diverse posturi și aici interveneau cei de la Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), care aprobau cu foarte mare lejeritate, fără a verifica toate condițiile, dacă sunt îndeplinite condiţiile de muncă pentru acești așa zici muncitori.
Sunt implicați mai mulți ofițeri MAI care sunt coordonați de un fost angajat de la Interne care aducea migranți în România cu contracte fictive de muncă. Instituțiile vizate de percheziții sunt Inspectoratul General de Imigrări Arad și Inspectoratul General de Imigrări Caraș, ai căror angajați ar fi închis ochii la expirarea vizelor migranților pe care nu îi mai expulzau.
Reţea de firme româneşti, paravan pentru traficul de imigranţi cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări
„Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți ( introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate. Probatoriul administrat a relevat că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți”, anunță DIICOT.
Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.
„Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist”, se menționează în comunicat.
Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.
De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine.
„Din investigațiile efectuate a rezultat că pentru un aviz de muncă migranții au plătit sume cuprinse între 500 - 1000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 - 6000 euro pentru o persoană. Astăzi sunt puse în executare și aproximativ 40 de mandate de aducere, suspecții urmând a fi conduși pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin”, transmite DIICOT.
