Anunțul a fost făcut de Muzeul Vrancei care au felicitat autorităţile că au făcut dreptate țăranului venit pe lume în 1806, pe Moşia Câmpuri din Principatul Moldovei şi a murit în 1882, într-o ţară născută în 1859, numită România, la geneza căreia participase ca deputat în Adunarea Ad-hoc din 1857.
"La 140 de ani de la trecerea în eternitate a ţăranului clăcaş Ion Roată, Consiliul Local al Comunei Câmpuri a votat acordarea post-mortem a titlului de cetăţean de onoare celui mai cunoscut fiu al localităţii. Felicitări autorităţilor locale care au făcut dreptate ţăranului venit pe lume în 1806, pe Moşia Câmpuri din Principatul Moldovei şi a murit în 1882, într-o ţară născută în 1859, numită România, la geneza căreia participase ca deputat în Adunarea Ad-hoc din 1857, pentru care a primit Ordinul Naţional 'Steaua României'", se arată într-un comunicat al Muzeului Vrancea, citat de Agerpres.
Ceremonia de acordare a titlului de cetăţean de onoare va avea loc vineri, 18 februarie, şi va cuprinde un moment de evocare a personalităţii lui Moş Ion Roată, la casa memorială care îi poartă numele din localitatea Cîmpuri, continuând cu un moment comemorativ la cimitirul unde acesta este în înhumat.
Moş Ion Roată este un nume asociat de români cu Unirea Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi scriitorul Ion Creangă.
Ţăranul Ion Roată a jucat un rol important în înfăptuirea Unirii sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, fiind ales la 26 octombrie 1857, de către alegătorii din Focşani, în Divanul Ad-hoc de la Iaşi, ca deputat reprezentant al ţăranilor pontaşi, legându-şi astfel numele pentru totdeauna de Unirea Principatelor Române.
Inspirat de povestea lui, Ion Creangă l-a făcut personaj în povestirea care îi poartă numele ”Moş Ion Roată”.
Ion Roată s-a născut în anul 1806 în comuna Câmpuri din fostul judeţ Putna. A venit pe lume într-o familie de ţărani muncitori, clăcaşi pe moşia boierului din sat. Deşi n-a avut parte de şcoală şi nu ştia nici măcar să scrie, Ion Roată s-a dovedit cel mai potrivit pentru a-şi reprezenta semenii şi interesele lor.
„Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă.
Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”, îl descrie Ion Creangă pe ţăranul Ion Roată.
Ultimii ani din viața bătrânului fruntaș au fost însă deosebit de întunecați, deoarece nimeni dintre autoritățile vremii nu s-au mai interesat de el, cel mai mediatizat deputat țăran din întregul Divan ad-hoc al Moldovei şi singurul care a cunoscut sărutarea domnească a lui Cuza.
Așa se face că la data de 20 februarie 1882, Ion Roată se stingea din viață, la vârsta de 76 de ani, fiind purtat pe brațe ca un sfânt şi înmormântat cu mare cinste de săteni în cătunul său din Gura Văii, Mormântul şi crucea lui Moș Ion Roată se mai pot vedea şi astăzi în cimitirul localității, însă numele său a intrat de mult în istoria şi conștiința românilor.
Anul acesta, Casa Memorială Moş Ion Roată a fost preluată de către Consiliul Judeţean şi transferată Muzeului Vrancei, în timp ce autorităţile locale şi-au propus să readucă la lumină povestea celui mai celebru fiu al satului, care ar putea deveni cu uşurinţă un brand al comunei Cîmpuri.
