Sute de oameni s-au strâns încă de dimineață la Mănăstirea Ghighiu și continuă să vină.
Se spune că în spatele Mănăstirii Ghighiu se află încă din vechime un izvor tămăduitor, care a țâșnit chiar în locul în care s-ar fi arătat Maica Domnului.
"Căutând loc de mănăstire, Călugărul Agapie împreună cu patru ucenici au poposit într-o poiană din Codrii Vlăsiei pentru a se odihni. Aici au fost treziţi de un foşnet.
Era susurul unui izvor. Atunci au înteles că aici este locul potrivit şi s-au hotărât să facă schit, astăzi Mănăstirea Ghighiu", spune legenda Mănăstirii.
Citește și
Din acest motiv, Mănăstirea Ghighiu a luat hramul Izvorul Tămăduirii. De altfel, oamenii care au băut din izvorul cu apă tămăduitoare au mărturisit că s-au vindecat de diferite boli.
Tot la Mănăstirea Ghighiu se află și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită "Maica Domnului Siriaca", fiind adusă în România din Siria.
Se spune că icoana nu contenește să facă minuni, fiind grabnic ajutătoare în cazul celor care suferă de boli sau în cazul femeilor care vor să devină mame.
Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului
Este o sărbătoare care face trimitere la una dintre minunile săvârșite de Maica Domnului la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.
Această mare sărbătoare, notată cu cruce roșie în calendar, cade întotdeauna în prima zi de vineri de după Paște.
În această zi de sărbătoare, preoții săvârșesc slujbe de sfinţire a apei, care poartă numele de "sfințirea mică".
Pe vremea când încă nu era împărat, Leon cel Mare se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului.
Citește și
La un moment dat, acesta se întâlnește cu un bătrân orb care i-a cerut apă.
Leon cel Mare s-a uitat în jur, însă nici urmă de un strop de apă. Atunci, o voce blândă s-a auzit de nicăieri:
"Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Mergi mai mult prin pădure, ia cu mâinile apa tulbure, potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi".
Leon cel Mare a dat ascultare celor spuse de Maica Domnului și a spălat fața orbului cu apă, iar acesta a început să vadă.
Marcat de această minune, când a ajuns împărat, Leon cel Mare a construit o biserică lângă acel izvor.
