Incendiu mortal într-o comună din Suceava: Doi copii, de 3 și 5 ani, au ars de vii după ce focul le-a cuprins casa
Publicat acum 11 ore si 9 minute
Cinci tipuri de containere anti-urs vor fi testate timp de mai multe luni, inclusiv în perioada sezonului estival, urmând să se decidă, apoi, care dintre ele vor fi folosite pe scară largă.
Primarul staţiunii Băile Tuşnad, Butyka Zsolt, a declarat vineri că achiziţionarea acestor containere, în premieră în România, este un pas uriaş pentru comunitate, care va duce la creşterea siguranţei în oraş şi şi-a exprimat speranţa că şi alte localităţi vor învăţa din experienţa obţinută în cadrul proiectului.
Achiziţionarea celor 16 containere de deşeuri anti-urs s-a făcut cu finanţarea oferită de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în cadrul proiectului pilot "Siguranţă pentru oameni - protecţie pentru urşi".
› Vezi galeria foto ‹
Coordonatorul echipei de lucru în cadrul acestui proiect, iniţiat de WWF România în parteneriat cu Primăria Băile Tuşnad şi Asociaţia Project Bag, biologul Imecs Istvan, a declarat vineri că anul trecut, în timpul conferinţe ştiinţifice "Tuşnad Eco Bear", au fost prezentate mai multe containere anti-urs folosite în Parcul Naţional Tatra şi aşa s-a născut ideea să se testeze unele şi la Băile Tuşnad.
"Acestea au fost testate pe urşi în Slovacia, deci nu mai avem îndoieli că ursul nu poate să ajungă la deşeuri. Însă, trebuie să testăm în oraş să vedem comunitatea şi turiştii cum le folosesc, care sunt cele mai adecvate, unde sunt zonele unde avem nevoie de astfel de recipiente. Şi în sezonul turistic le vom testa, după care vom lua decizia şi vom mai cumpăra şi vom schimba modelele vechi care, practic, credem că nu funcţionează", a spus Imecs Istvan, potrivit Agerpres.
La darea în folosinţă a containerelor anti-urs a participat şi Cistian-Remus Papp, coordonatorul Departamentului specii sălbatice şi arii protejate de la WWF România, care a vorbit despre importanţa proiectului de la Băile Tuşnad, staţiune unde se află un coridor important de deplasare pentru carnivorele mari, acesta fiind şi motivul pentru care se înregistrează atât de multe interacţiuni între om şi urs.
Acesta a mai punctat faptul că proiectul îşi propune să demonstreze că este posibilă convieţuirea dintre om şi urs.
Cistian-Remus Papp a mai spus că se observă o îmbunătăţire a situaţiei, iar eforturile depuse au dat roade, în contextul în care în urmă cu trei au fost înregistrate 220 de apeluri la 112 prin care era semnalată prezenţa urşilor, iar în 2024 nu s-a înregistrat niciun astfel de apel.
