România este plină de câmpuri otrăvite. Medic: "Alimentele contaminate ne vor provoca probleme neurologice"

După mai bine de 15 ani de la începerea campaniei de ecologizare, statistica de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului arată că în România operațiunile de decontaminare care revin statului s-au făcut la cotă de avarie. 

Curățarea terenurilor contaminate cu reziduri industriale se dovedește a fi o misiune greu de îndeplinit. Statistica de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului arată că în România mai erau anul trecut 1.498 de situri potențiale contaminate din industria petrolieră, 38 în industria metalurgică, 80 în industria chimică și 729 contaminate în urma altor activități specifice industriei energetice, textile sau zootehnie. 

Este vorba de 45.000 de hectare contaminate a căror curățare revine fie agenților economici, fie statului român. 

Cea mai gravă degradarea a solului este produsă astăzi de exploatarea lignitului

O situație specială se înregistrează în cazul fostelor exploatații miniere, care au lăsat în urmă un dezastru ecologic. Punerea în siguranță a minelor și iazurilor de decantare, a terenurilor din jur sunt activități care au revenit statului, dar ele au fost realizate la cota de avarie.

Citește și: Ce amendă uriașă a primit responsabilul pentru poluarea râului Bistrița

Un astfel de exemplu este și fosta exploatare minieră Bălan, din județul Harghita. Mina, de unde s-a extras cupru peste 400 de ani, a fost închisă în anul 2006, iar patru ani mai târziu au demarat acțiunile de ecologizare. După 14 ani, dezastrul ecologic din zonă este încă vizibil.

Autoritățile recunosc că în zonă animalele pășunează astăzi în condiții de poluare a solurilor cu metale grele.

Ce boli provoacă consumul de legume crescute în medii poluate 

"Urmările asupra organismului ale acestor substanțe extrem de toxice, care poluează mediul sunt unele cumulative și care apar în timp. Aceste substanțe toxice care survin de la activitatea poluantă a industriilor și care ajung ulterior în mediu sub substanțe rezistente și vor contamina în mod periodic apa și solul. 

Cel mai adesea probleme aduse de consumul alimentelor crescute într-o zonă toxică vor fi de natură neurologică: tulburări de atenție, de memorie, insomnii, care nu duc pacientul cu gândul la intoxicație. 

Cel mai bine este să evităm contactul direct cu aceste substanțe care pot afecta sistemul imunitar și vor fi predispuși la mai multe infecții", a declarat  Gabriel Nistor, medic infecționist la Institutul Matei Balș.