Lipsa sângelui de la locul accidentului lui Condrea, explicată de un legist cunoscut

Site-urile de ştiri, dar mai ales televiziunile nu încetează să facă tot felul de scenarii în căutarea unor explicaţii plauzibile privind accidentul lui Condrea. Mai nou, mulţi se întreabă de ce nu au existat urme mari de sânge la locul accidentului. Un celebru medic legist, dr. Gheorghe Alexandrescu, având la activ mii de autopsii, inclusiv în cazuri de accidente complicate şi controversate, explică pe înţelesul tuturor de ce nu s-a găsit sânge la locul faptei şi, mai ales, lângă cadavru, scrie ziarulring.ro.

„Se comentează prosteşte pe la mai toate televiziunile. La un moment dat se încurcă singuri în explicaţii. Au datele, destul de multe, unele răsuflate chiar de la noi (n.r. - de la legişti), care spun clar: craniul şi cutia toracică erau făcute zob. Craniul - atât neuro, cât şi viscerocraniul - era fărâmiţat complet. Cu fracturi la coloană, coaste rupte complet, turtite toate, de nici nu s-au putut face radiografii. Era ca un sac de nuci zdrobite, era ca şi cum ai fi dat cu un baros mare şi l-ai fi făcut terci”, explică celebrul legist.

Pentru a se înţelege clar mecanismul producerii accidentului, dar şi şocul (traumatic) suferit de victimă, inclusiv motivul pentru care plăgile nu au mai sângerat, legistul Alexandrescu recurge la explicaţii extrem de plastice:

„Omul (n.r. - Condrea) a luat motorul în faţă, dar «ghiuleaua» fiind mare, i-a prins şi toracele. Şi, în acea clipă, i s-au rupt instantaneu şi inima, şi aorta. Din cauza presiunii pe torace. Imaginaţi-vă o băşică plină de sânge care s-a spart (n.r. - în interiorul toracelui). Şi de unde să mai vină sânge dacă şi cordul, şi aorta au fost rupte? Cum să mai pompeze inima? Când conductele mari sunt terminate, pompa ce să mai bată, ce să mai împingă dacă nu e amorsată? Asta explică lipsa sângelui la faţa locului. E atât de simplu şi de clar: în momentul în care pompa, respectiv inima, şi aorta, vasul cel mai mare care pleacă din inimă, au fost rupte, orice contracţie încetează să se mai transmită în periferie, în sistemul circulator. Deci, orice plagă pe care o mai avea persoana accidentată nu mai sângera decât pasiv. Dacă mai picura puţin sânge din ţesuturile capilare... De altfel, au şi fost găsite pe ierburi ceva urme mici de sânge”.

Legistul Gheorghe Alexandrescu nu crede în scenarii şi explică de ce. „Se pun, într-adevăr, probleme multe: că e sinucidere, că e crimă, că nu e crimă. Eu o ţin pe a mea de la început: e un accident care ţine de stresul persoanei implicate şi de momentul groaznic prin care a trecut încercând poate să evite biciclistul întâlnit sau din alt motiv încă neexplicat care l-a făcut să iasă în decor şi, la încercarea de redresare a maşinii, a intrat în copac, iar impactul a fost devastator. Cât despre faptul că este el sau nu este el, ce pot să vă spun: soţia (n.r. - concubina) l-a recunoscut după semne particulare, a zis că este el. Şi a fost înmormântat creştineşte. Va ieşi ADN-ul şi se va lămuri toată lumea”.

Întrebat dacă ADN-ul poate fi măsluit, aşa cum s-a vehiculat, în susţinerea ipotezei unei substituiri de persoană, mascată de un accident, legistul spune:

”Nu poate fi măsluit, asta e o poveste. Apar discuţii doar în cazurile în care probele cu care se compară (n.r. - fire de păr, alte urme biologice) sunt impropii (n.r. - firul de păr este fără bulb etc) sau sunt prea vechi. Dar aici nu este cazul. Cu ce s-a adunat de prin locuinţele lui, de la rude  - gândiţi-vă că sunt doi copii, probabil mamă, fraţi - se compară şi se poate stabili cu exactitate dacă este el. Aveţi doar răbdare să fie finalizată analiza ADN”.