"Sistemul de corupţie din vămi nu a fost destructurat. La conducerea vămilor se află aceleaşi persoane, iar prin schimbarea politică, nu s-a făcut decât, cel mult, rocada pe funcţii. Spre exemplu, actualul şef al vămilor, Fronea Dorel, a fost şef al Vămii Ploieşti (avansat director la Direcţia Regională Vamală Bucureşti cu puţin timp înainte de arestările efectuate la acest birou vamal), şef al vămii Constanţa şi adjunct al lui Viorel Comăniţă la Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale până la începutul campaniei de arestări din primăvara lui 2011, când a fost trimis în Republica Moldova ca expert vamal având peste 8.000 de euro pe lună", a declarat Lincu, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, Fronea apare într-o notă a DNA din 2005 ca şi coordonator al unei grupări, compuse din lucrători vamali şi declaranţi vamali, care se ocupa de "colectarea ilicită a unor sume de bani provenite din acordarea unor facilităţi societăţilor comerciale care efectuează operaţiuni de comerţ exterior (neefectuarea controlului fizic şi documentar, acodarea liberului la vamă în timp foarte scurt etc.)".
Lincu a mai spus că în nota citată se estima că, lunar, gruparea coordonată de Dorel Fronea colectează în jur de 400.000.000 de lei.
Liderul sindical susţine că printre metodele de fraudare a statului se numără operaţiuni fictive, adică plimbarea documentelor, nu şi transportarea bunurilor (ex. garnituri de tren cu produse petroliere), neconstatarea nerespectării autorizaţiei de producere şi comercializare a produselor accizabile sau constatarea "pierderii" unor cantităţi uriaşe de produse accizabile, accidental sau în procesul de producţie, scăzându-se astfel de la plata accizelor.
Preşedintele "Pro Lex" a mai spus că sunt nereguli şi în modalităţile de control şi întocmire a rapoartelor de inspecţie fiscală.
Astfel, în situaţia firmelor plătitoare de accize, se dispune, potrivit lui Lincu, constituirea unor echipe de control "de încredere".
Potrivit liderului "Pro Lex", echipele de inspecţie fiscală sunt trimise să constate situaţia exactă a firmei, dar în prima fază, frauda şi prejudiciul nu se consemnează în raportul de inspecţie fiscală, ulterior fiind tergiversată prezentarea raportului de inspecţie fiscală, în unele cazuri chiar şi opt luni de la terminarea controlului.
Liderul sindical a mai spus că, în unele cazuri, se modifică raportul de inspecţie fiscală sau acesta este redactat cu diferite greşeli care să permită contestarea, refacerea sau anularea raportului de inspecţie fiscală, ultimul pas fiind executarea silită prin blocarea conturilor bancare şi sechestrarea unor bunuri, pentru ca apoi, în urma contestaţiilor, să se suspende formele de executare.
Întrebat dacă pe tabla de şah fostul şef ANAF, Sorin Blejnar, este în continuare tura, Vasile Lincu a negat, spunând că atunci când a făcut tabla de şah pentru corupţia din vămi se referea la funcţii, nu la persoane.
