La iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderii din Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Slovenia s-au întâlnit duminică la Bruxelles, unde au convenit să amelioreze cooperarea şi consultarea între statele de pe ruta Balcanică a migraţiei.
Cei 12 lideri, inclusiv preşedintele CE, au convenit să numească persoane de contact în termen de 24 de ore, pentru a permite schimburile de informaţii zilnice şi coordonarea, pentru a ajunge la o deplasare graduală, controlată şi ordonată a persoanelor pe ruta Balcanică şi să monitorizeze implementarea planului în 17 puncte adoptat duminică.
Luni, toţi liderii au numit persoanele de contact, din partea Comisiei Europene fiind nominalizat consilierul diplomatic din Cabinetul lui Juncker, Richard Szostak.
România l-a numit pe consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene Leonard Orban, potrivit unui comunicat publicat marţi de Comisia Europeană.
La rândul său, Ungaria, care a participat la summit doar în calitate de observator, l-a numit pe colonelul de poliţie Tibor Lakatos, şeful Centrului operativ din Ministerul de Interne.
Comisia Europeană va organiza joi o videoconferinţă a tuturor persoanelor de contact, pentru a examina progresele înregistrate.
Liderii au convenit de asemenea să suplimenteze capacitatea de a oferi adăpost temporar, alimente, apă, îngrijiri medicale şi acces la echipamente sanitare celor care au nevoie, declanşând Mecanismul de Protecţie Civilă acolo unde este necesar. După o zi, Croaţia a activat Mecanismul european de Protecţie Civilă pentru sprijin material, precum corturi de iarnă, paturi, pături, saltele şi echipamente sanitare, pentru a face faţă numărului mare de imigranţi.
În plus, CE a decis marţi să mărească nivelul cofinanţării pentru transport a asistenţei livrate prin intermediul Mecanismului european de Protecţie Civilă ţărilor care au nevoie de ajutor în criza refugiaţilor, de la 55% la 85%.
Comisia a acordat de asemenea Greciei asistenţă de urgenţă în valoare de 5,9 milioane de euro, din Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare (AMIF), pentru a face faţă numărului mare de imigranţi sosiţi.
