Procedural, este nevoie ca președintele Klaus Iohannis să promulge actul normativ, iar mai apoi legea ar urma să fie publicată în Monitorul Oficial.
Chiar dacă a trecut de Parlament, s-ar putea ca în weekend să nu existe restricţii.
Deputaţii au respins propunerea PNL ca starea de alertă să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, astfel că aceasta ar putea fi instituită cel mai devreme luni, după două zile în care parlamentarii vor putea ataca la CCR proiectul, şi încă trei zile după publicarea în Monitorul Oficial, potrivit Mediafax.
Guvernul ar putea să găsească o soluţie legală să impună respectarea unor restricţii şi în weekend, dar acest lucru se va decide în şedinţa Executivului de joi.
După instituirea stării de alertă, oamenii vor putea merge la cumpărături în spaţii comerciale mai mici de 15.000 mp.
ALDE nu a votat legea de instituire a stării de alertă.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Varujan Vosganian, a declarat în plenul Camerei Deputaţilor, că starea de alertă nu se justifică pentru mai bine de jumătate dintre judeţele de pe teritoriul României.
„Noi nu credem că e nevoie de o stare de alertă pe întreg teritoriul ţării. Dacă evaluăm datele Grupului de Comunicare Strategică în ceea ce priveşte numărul de decese şi de contaminări pe fiecare judeţ, concluzia este că în cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, starea de alertă nu se justifică. Dacă starea de alertă nu se justifică pe întreg teritoriul ţării, nu se justifică nicio lege”, a spus Vosganian, în plenul Camerei Deputaţilor.
ALDE consideră că legea de instituire a stării de alertă a venit târziu şi este una improvizată, potrivit Mediafax.
„Noi nu votăm această lege pentru că a venit târziu, cu consecinţe neplăcute asupra calităţii actului legislativ. Această lege este conjuncturală şi improvizată. În scurt timp va trebui să elaborăm o lege reală privind situaţiile de urgenţă şi managementul lor. Guvernul nu a înţeles nimic din decizia CCR care vorbea de neconstituţionalitatea actelor administrative adăugate la lege”, a subliniat Vosganian.
Parlamentul a decis miercuri că ne putem alege primarul în cel mult şase luni de la expirarea stării de alertă.
Liberalii sunt nemulţumiţi de modificările aduse actului normativ în comisia juridică.
"Am sperat că va fi adoptat măcar în forma în care Senatul a înţeles să aprobe acastă ordonanţă de urgenţă. Din nefericire, ieri, în comisia juridică au intervenit cu o serie de amendamente care din punctul nostru de vedere nu pot fi acceptate", consideră Gabriel Andronache, PNL.
La rândul său, deputatul PSD Florin Iordache spune că este normal ca Parlamentul să decidă data alegerilor şi îi invită pe liberali să sesizeze legea la Curtea Constituţională: „De ce vă deranjează pe dumneavoastră faptul că Parlamentul va stabili data alegerilor? (...) Dacă vreţi să atacaţi la Curte puteţi ataca, ca de obicei, la Curte, propria ordonanţă pe care a dat-o Guvernul şi noi rămânem la părerea că Parlamentul trebuie să decidă data alegerilor”.
Proiectul a fost adoptat decizional de Camera Deputaţilor şi urmează să fie trimis preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
PNL are posibilitatea să sesizeze CCR în privinţa proiectului adoptat de Parlament.
Avertismentul lui Cristoiu. Ce ar putea să urmeze după 15 mai
Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu explică decizia CCR privind starea de alertă şi afirmă că nu vede niciun pericol dacă, începând din 15 mai, nu vor exista reguli instituite prin lege care să-i oblige pe români să respecte regulile de distanţare socială.
Ion Cristoiu afirmă că decizia CCR, luată în urma sesizării Avocatului Poporului, vizează Ordonanţa de urgenţă 21/2004, prin care se reglementează regimul stării de alertă, şi nu un act normativ recent.
„Pe drept cuvânt, CCR a stabilit că pot fi instituite restricţii dacă sunt date prin lege. CCR a interzis din start ca prin Hotărîre de Guvern sau ordin al prefecţilor să limităm libera circulaţie în afara localităţii”, a afirmat jurnalistul, potrivit Mediafax.
Ion Cristoiu a subliniat că magistraţii CCR au declarat constituţională posibilitatea proclamării stării de alertă, dar, mai departe, această stare de alertă trebuie bine definită printr-o lege adoptată de Parlament: când se instituie, cum şi în ce constă.
„Între timp Guvernul a făcut un proiect de lege ce cuprinde o serie de restricţii ce pot fi decise numai prin lege şi a trimis Parlamentului. Acest proiect de lege nu are nicio legătură cu decizia CCR decât că restrângerea drepturilor poate fi făcută numai prin lege. S-a confirmat obligativitatea ca Guvernul să nu dea ordonanţă de urgenţă, ci să trimită la Parlament”, a precizat publicistul.
Ion Cristoiu critică, în acest context, atitudinea PNL, un partid care „s-a pretins un adept al libertăţilor individuale”.
„PNL, în aceste zile, prin criticile la decizia CCR privind amenzile şi apoi prin campania isterică împotriva amendamentelor aduse de Parlament legii iniţiate de Guvern, mă stupefiază pentru un partid care se consideră democrat. Acest partid a trimis un proiect de lege care încalcă drepturile omului. Parlamentul cu majoritatea pesedistă a foat infinit mai democrat decât Guvernul”, punctează jurnalistul.
Ion Cristoiu spune că în ciuda restricţiilor, după 15 mai, aceste vor funcţiona numai pe hârtie, pentru că în realitate lucrurile vor sta altfel.
„În practică, după 15 mai, sigur că vor funcţiona unele restricţii, dar numai în documentele juridice. În realitate, noi vom avea de-a face cu o revărsare de libertate din partea românilor (...) România este la ora actuală una dintre cele mai ciudate ţări din lume. În timp ce în toată Europa bate uraganul relaxării, România îşi propune, dacă vedem şi proiectul de lege şi regimul Iohannis, după 15 mai nici să nu deschidă fereastra”, susţine publicistul.
Ion Cristoiu avertizează că după 15 mai vor apărea foarte multe probleme practice pe care românii le vor rezolva în stilul propriu.
„Sunt mii de probleme practice care se vor ivi, pe care românii le vor rezolva prin spulberare, şi atunci vom avea iar situaţia tipic românească în sensul că legea spune una şi românii nu vor ţine cont de lege”, spune publicistul.
Deşi nu vede o tragedie lipsa unei legi care să impună restricţii pe perioada stării de alertă, Ion Cristoiu spune că guvernanţii au la îndemână câteva soluţii pentru a acoperi vidul legislativ.
„O soluţie ar fi ca Iohannis să prelungească starea de urgenţă, dar la orgoliul lui, pentru că a zis că nu, nu cred că va risca. Altă variantă este posibilitatea ca proiectul de lege trimis în Parlament de Guvern să devină ordonanţă de urgenţă. Şi o a treia variantă este ca proiectul Guvernului să devină ordonanţă de urgenţă, dar cu toate modificările din Parlament. E aşa o apocalipsă pe toate televiziunile şi toate site-urile că aoleu ne apucă 15 şi nu avem ordonanţă. Puteţi să-mi spuneţi şi mie ce nenorocire va fi dacă pe 15 nu e reglementat nimic? Ce să fie reglementat pentru că foarte multe restricţii au căzut. Ce se poate întâmpla vineri, sâmbătă şi duminică până intră restricţiile legale în vigoare? E o prostie care vine dintr-o credinţă falsă, şi anume că românii au respectat regulile de teama amenzilor. Nu e adevărat”, susţine publicistul.
Ion Cristoiu nu crede că va fi un dezastru national lipsa reglementărilor după 15 mai şi nu exclude posibilitatea să se găsească, totuşi, o soluţie legislativă pentru această perioadă.
„Nu am înţeles de ce s-a creat această nebunie că dacă nu e reglementare, e dezastru naţional, echivalent cu cedarea Ardealului. Cine a vrut să încalce restricţiile, le-a încălcat şi când erau amenzi. Nu cred că va fi apocalipsă, dar probabil vor găsi şi o soluţie legislativă”, a mai spus jurnalistul.
