Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 26 octombrie 2023, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (PL-x 546/26.09.2023).
Totul vine după ce legea privind măsurile fiscal-bugetare a fost declarată constituţională, pe 18 octombrie, după cum a decis Curtea Constituţională.
"CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege a vizat un scop unic şi unitare, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public şi reducerea cheltuielilor statului.
În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR", a declarat atunci preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache.
Citeşte şi: Lista noilor măsuri fiscale. Taxele și majorările care intră în vigoare după promulgarea legii
Procedura a respectat Constituţia, iar Curtea Constituţională a reținut că dispoziţiile legale au fost adoptate în marja de apreciere şi oportunitate în materie financiar-fiscală.
CCR a decis cu majoritate de voturi că obiecţia este neîntemeiată, iar legea în ansamblul său este constituțională.
Acolo sunt măsuri care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 octombrie.
Pe 29 septembrie, USR și Forța Dreptei au atacat la CCR măsurile fiscale pentru care Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Au semnat și doi deputați PNL, este vorba despre Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină. Concret, atacarea la CCR a blocat intrarea în vigoare a pachetului legislativ
Lista modificărilor de taxe şi impozite din noua lege
Noile taxe şi reducerea cheltuelilor discutate încă din iulie au ca scop acoperirea găurii de 20 de miliarde de lei, de la bugetul de stat. De trei luni, pachetul austerităţii a tot fost îndulcit.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru concerte şi festivaluri creşte de la 5% la 9%. Totul după ce ministrul Finanțelor a anunțat că TVA-ul în acest caz rămâne la 5%, iar premierul a susținut public, în repetate rânduri, că pentru evenimentele culturale, TVA trebuie să crească la 19%.
Guvernanţii au mai hotărât şi că salariul minim și salariile din construcţii vor fi adoptate prin acte separate.
Deşi iniţial, Guvernul a decis să permită plata tichetelor de masă cu bani în mână, a revenit asupra deciziei. Tichetele de masă vor fi acordate ca până acum sub formă de tichete sau pe carduri speciale.
În an preelectoral, Guvernul a făcut şi mai multe concesii pentru primari şi președinți de consilii judeţene. Nu vor mai fi limitate la 2,5% cheltuielile din venituri pe care le pot face pentru târguri, petreceri câmpenesti sau activităţi sportive.
Tot pentru a veni în sprijinul primarilor, Guvernul nu va mai tăia toate posturile neocupate din primării şi Consilii Judeţene, asa cum se întamplă în administraţia centrală, ci le va reduce cu 10%.
Celelalte taxe care îi vizează pe românii de rând rămân neschimbate.
Toți angajații plătesc vor plăti CASS. Bugetarii cu salariul mai mare de 8.000 lei net vor pierde voucherele de vacanţă şi indemnizația de hrană, iar funcţia de şef de birou dispare.
De la 1 ianuarie 2024, se reduce numărul secretarilor de stat, iar posturile neocupate vor fi tăiate.
Pentru casele şi maşinile de lux se va plăti o taxă de 0,3%.
Şi firmele vor fi puse la plată: marile companii vor plăti un impozit de 1% din cifra de afaceri.
