Lăptișorul de matcă - un supliment alimentar modern, sau un tonic de care străbunicii noștri se bucurau înainte de epoca modernă?

Lăptișorul de matcă este un supliment alimentar extrem de popular și foarte apreciat pe piața europeană, dar și pe cea asiatică. Pasionați de tratamente natural care le-ar putea încetini chiar și mai mult procesul de îmbătrânire, asiaticii importă din Europa cantități uriașe de lăptișor de matcă și alte produse apicole.

În țara noastră se poate găsi lăptișor de matcă la prețuri rezonabile și din surse de încredere, precum magazinul online Vitacaps.ro, fiind astfel accesibil oricărui amator de produse apicole. Însă chiar dacă tratamentul cu lăptișor de matcă pare un trend nou în domeniul medicinei naturiste, în realitate, o parte din proprietățile sale se cunosc cu mult înainte de secolul curent în care se bucură de atenție, fix în lumina reflectoarelor.

Când s-a descoperit lăptișorul de matcă și cine s-a încumetat pentru prima oară să-l încerce?

Renumitul naturalist de origine olandeză Jan Swammerdam care a trăit între anii 1637 și 1680, a descris pentru prima dată substanța pe care a găsit-o în interiorul unei celule de fagure atunci când aceasta a fost părăsită de locatara sa, regina. Mai târziu, această substanță a atras atenția unui om de știință francez care a denumit-o bouille pentru asemănarea sa cu o pastă sau un terci, dar și gelee pentru consistența ei asemănătoare unei gelatine.

În urma descoperirilor făcute, cercetătorii din acea epocă și-au dat seama că lăptișorul de matcă era de fapt hrana reginelor și că albinele lucrătoare nu se bucurau de ea decât în primele trei zile de existență. Apoi, odată cu aflarea acestor noi informații, oamenii de știință au fost curioși și cu privire la gustul pe care îl are noul produs apicol descoperit și au realizat că se distinge printr-o savoare dulce-acrișoară, diferită de cea a mierii.

Prima persoană care a analizat lăptișorul de matcă în laborator este reverendul Langstroth căruia apicultorii îi datorează o bună parte din cunoștințele legate de creșterea albinelor. În anul 1852 Langstroth a făcut o analiză chimică a lăptișorului de matcă, dar din lipsa tehnologiei necesare, rezultatele nu au fost unele demne de menționat.

Cu alte cuvinte, până în secolul trecut, se cunoșteau despre lăptișorul de matcă următoarele informații, în timp ce beneficiile pentru sănătate puteau fi doar bănuite:

・lăptișorul de matcă este hrana principală a reginei stupului;

・albinelor lucrătoare nu li se permite consumul decât în primele trei zile de viață;

・substanța are un gust dulce acrișor și este un produs apicol diferit de miere;

・lăptișorul de matcă are o compoziție gelatinoasă și seamănă al aspect cu un terci.

Când s-a descoperit compoziția chimică a lăptișorului de matcă?

Compoziția chimică a lăptișorului de matcă s-a descoperit abia în anii ‘50 ai secolului XX. Tot atunci, francezii au început se vândă lăptișor de matcă în special în zonele unde apicultura nu era dezvoltată și condițiile climatice nu erau propice creșterii albinelor.

Apiterapia pe de altă parte, este o metodă de tratament pe care s-a pus mai mult accent în Asia. Japonezii reprezintă unul primele popoare care au recunoscut calitățile lăptișorului de matcă și au început să-l folosească în scopuri medicale, iar chinezii lideri la producție. Ei îl apreciază în mod deosebit în stare pură și începând cu anul 1986 au început să-l promoveze masiv prin publicații scrise ce conțineau studii cu privire la compoziția sa, dar și la beneficiile lui pentru organism.

Primii europeni care au recunoscut meritele lăptișorului de matcă la adevărata lor valoare sunt italienii care din anii ‘80 au început să se concentreze pe producția locală și să nu mai importe din țările vecine și China, punând un accent deosebit pe calitate.

Astfel, odată cu creșterea interesului pentru lăptișorul de matcă, a crescut și calitatea la nivel mondial. Până nu de mult, China era cunoscută în întreaga lume pentru cantitățile industriale de produse apicole pe care le exporta. Însă nu doar italienii, ci și alte popoare capabile de investiții în apicultură. au hotărât că este timpul să nu se mai mulțumească cu puțin, începând să producă intern și chiar să exporte lăptișor de matcă.

Mai nou, produsele apicole românești și în special lăptișorul de matcă sunt apreciate la nivel global pentru calitatea lor și chiar delegațiile chineze nu ratează țara noastră când vine vorba de cercetarea și testarea lor în vederea exportului.