Cum a arătat lupta pentru Cotroceni. Analiza rectorului UBB, Daniel David
Publicat acum 1 ora si 4 minute
Din anul 2015, ţările membre UE nu vor mai avea limite de producţie a laptelui, iar normele de igienă se vor înăspri. În astfel de condiţii, trei sferturi dintre fermierii români nu au cum să se pună la punct cu noile reguli, aşa că vom cumpăra doar lapte de import.
Măsurile impuse de Uniune includ obligaţii legate de igiena adăposturilor şi a animalelor, asigurarea unor proceduri de bună practică a mulsului, depozitării şi transportului laptelui. Doar un sfert dintre fermele româneşti au şanse să se alinieze standardelor, iar mulţi fermieri vor fi nevoiţi să-şi închidă afacerile.
Chiar şi aşa, timpul rămas este foarte scurt. Administratorii fermelor moderne spun că preţul de investiţii este foarte mare.
Pe lângă standardele Uniunii Europene, la care nu se pot ridica, fermierii au probleme şi cu dispariţia cotelor de lapte impuse la nivel european, măsură ce va fi introdusă în 2015. Până atunci, ţările cu tehnologie modernă au limită de producţie şi nu pot exporta tot laptele.
"România va fi o piaţă de desfacere. Toată supraproducţia din Occident va veni către România", a declarat preşedintele Patronatului Laptelui, Dorin Cojocaru.
În prezent, la noi laptele integral se vinde cu 21de cenţi, ceea ce înseamnă cu 10 cenţi mai ieftin faţă de media europeană.
Laptele de vacă din Uniunea Europeană se comercializează pe baza unor cote care să asigure echilibrul între cerere şi ofertă. Cine depăşeste cota plăteşte.
Cota de lapte negociată pentru România este de 3,2 milioane de tone, pe care nu a atins-o niciodată mai mult de trei sferturi. Cea mai mare cotă o au nemţii. Mai exact, 28 de milioane de tone de lapte, limită pe care o depăşesc de fiecare dată. Ce-i drept, românii nici nu sunt mari consumatori de lapte. Consumul anual pe cap de locuitor în România de 36 de litri, comparativ cu o medie europeană de 64-65 litri în ţări precum Elveţia, Olanda, Belgia.
