Laura Codruţa Kovesi susţine că interceptările sunt folosite numai în 10% din cazurile instrumentate de procurori.
"În momentul în care un procuror a făcut o notă de redare a unei convorbiri, el este obligat să respecte legea în ceea ce priveşte modul de întocmire. Acest lucru ce presupune? Că el trebuie să spună cine cu cine discută, de pe ce posturi telefonice a sunat, la ce oră, în ce zi, şi conţinutul întregii convorbiri", a declarat Kovesi pentru sursa precizată.
Procurorul General a explicat scurgerile din dosare către presă prin faptul că acestea, odată ajunse în instanţe, devin publice. Prin urmare, informaţiile din dosar nu mai pot fi controlate de procurori.
"Dacă vreţi să mă refer strict la persoane care intră în contact cu persoana ascultată şi care sunt, cu ghilimelele de rigoare, victime colaterale, sigur că intenţia procurorului când pune astfel de interceptări, nu este asta, de a crea şi victime colaterale, dar, dacă pentru dovedirea faptelor este necesar ca procurorul să pună acea discuţie la dosar, atunci interesul privat trece în subordinea interesului public", explică Kovesi.
"Sper să găsim împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii o modalitate în care, dacă astfel de documente sunt făcute publice, datele personale sau numele celor care n-au nici un fel de implicare în dosar să nu fie făcute publice", mai spune procurorul.
Laura Codruţa Kovesi a mai declarat că publicarea stenogramelor este cauzată şi de intervenţiile jurnaliştilor. Aceştia cer acces la dosare, de multe ori li se permite şi astfel se facilitează apariţia interceptărilor în presă.
Kovesi, despre "victimele colaterale" din stenograme