Klaus Iohannis, mesaj după raportul îngrijorător ONU privind încălzirea globală: ”Nu ne mai permitem să amânăm decizii și măsuri”

Klaus Iohannis susține, într-un mesaj postat pe Facebook, că informațiile aflate în studiul realizat de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) reprezintă un ”semnal de alarmă pentru noi toți”, care trebuie să ne mobilizeze ”să acționăm ferm, coordonat la nivel național, european și internațional”.

Umanitatea ”nu își mai permite să amâne decizii și măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora”, este de părere Președintele:

”Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toți! Magnitudinea, precum și ritmul accelerat în care au loc schimbările climatice cauzate de acțiunea umană nu ne permit să mai amânăm decizii și măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora.

Este nevoie să acționăm ferm, coordonat la nivel național, european și internațional, pentru a implementa politici publice adecvate. Mă voi implica activ în procesele care vizează rezolvarea crizei climatice. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să protejăm mediul înconjurător pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare”.

Cod roșu pentru omenire

Comitetul ONU pentru Schimbări Climatice a publicat, în urmă cu puțin timp, un fragment din amplul său raport dedicat legăturii între încălzirea globală și activitățile umane din ultimii 70 de ani.

Extrasul Comitetului ONU, care numără 42 de pagini, este dedicat decidenților politici și este menit să impulsioneze activitatea guvernelor în sensul reducerii cât mai consistente și mai rapide a emisiilor poluante.

Raportul este ”un cod roșu pentru omenire”, consideră Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Cele mai importante mențiuni din documentul publicat luni:

• Temperaturile globale vor atinge creșterea critică de 1,5 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale (anii 1850 - 1900) până în 2040 în toate scenariile de reducere a emisiilor. Asta înseamnă că pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade;
• Arctica, sau zona Polului Nord, va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate;
• La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență "fără precedent" în evidențele istorice;
• Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.
• Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni.

Alte date factuale din documentul IPCC:

• Temperatura globală a suprafeței planetei a crescut în perioada 2011 - 2020 cu 1,09 grade Celsius, comparativ cu temperatura din intervalul 1850 -1900.
• Rata recentă a creșterii nivelului mărilor aproape s-a triplat față de perioada 1901 - 1971;
• Ultimii patru ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată, din 1850.

În graficul următor, alcătuit pe baza datelor a șase instituții de monitorizare, este prezentată modelarea creșterii temperaturii globale în intervalul 1850 - 2025.

Influența activității umane este, cu o probabilitate de 90%, principalul "motor" al retragerii glaciare începând din anii '90 ai secolului trecut și, în același timp, principala cauză a reducerii suprafeței maritime înghețate din Arctica.

Gheața oceanică este în mod particular importantă, pentru că reflectă razele solare. Reducerea suprafeței înghețate duce la absorbția unei cantități mai mari de căldură și, implicit, la încălzirea mai rapidă a oceanelor.