Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 1 ora si 24 minute
Tăriceanu, Mitrea şi Năstase. Primul liberal, cei din urmă, social democraţi. Ce au în comun? Politica şi pasiunea pentru karting, pe care au transmis-o fiilor dornici de senzaţii tari pe pistă. Cum pasiunea trebuie cultivată, Miron Mitrea i-a dăruit fiului său kartul care să îi confirme statutul de practicant al unui sport greu de suportat financiar pentru românul de rând.
"Dacă vi-l nominalizez pe băiatul domnului prim-ministru Tăriceanu, o să înţelegeţi că sportul acesta se practică la cel mai înalt nivel. La un moment dat, a fost şi băiatul domnului Mitrea, care a alergat un pic, a dat cu ochii prin sportul acesta pentru că a primit şi un kart. La fel a făcut şi băiatul domnului Năstase, pe vremea când era, la rândul său, prim-ministru?, povesteşte Călin Heraşcu, director sportiv adjunct al Comisiei Natţionale de Automobilism şi Karting, parte ACR (Automobil Clubul Român).
PE PISTĂ, DE MICI
Totuşi, cei mai înflăcăraţi într-ale kartingului nu sunt neapărat la fel de cunoscuţi ca mai sus amintiţii.
?Sunt convins că cei care iubesc kartingul sunt oameni foarte bine ridicaţi financiar, care îşi permit să facă deplasări în ţări precum Italia, patria kartingului, pentru a acumula experienţă?, spune Heraşcu.
Recunoscut de FIA, nu şi de români
În ciuda personalităţilor care învârt roţile pe pista de karting, sportul care dă naştere piloţilor de Formula 1 este sărac şi slab reglementat. Ministerul Educaţiei nu se înghesuie să dea o mână de ajutor, deşi în taberele şcolare s-ar putea practica această activitate cu uşurinţă, mai ales că înainte de anii '90 era foarte populară. Unele dintre acestea păstrează chiar şi vechile karturi.
?Din nefericie, kartingul nu este trecut la zona de sporturi. Face parte din gruparea de activităţi cu Ťmâini îndemanaticeť, din aceeaşi familie cu pictura. E tratat ca un hobby, nu ca sport. Cine se ocupă de karting, din partea Ministerului Educaţiei, are alte 30-40 de activităţi în subordine, deci e foarte greu să îi acorde atenţia cuvenită?, spune Călin Heraşcu.
LA LINIA DE SOSIRE
Se pare că simpla prezenţă a primului ministru printre iubitorii de karting nu e de ajuns pentru ca acest sport mecanic să beneficieze de finanţare din partea statului sau de sponsorizări din partea politicienilor.
?FIA (Federaţia Internaţională a Automobilului) a recunoscut ACR ca putere sportivă în România. Totuşi, Comisia Naţională pentru Automobile şi Karting, structură a ACR, nu este parte a Agenţiei Naţionale pentru Sport. Din acest motiv, ne autofinanţăm?, spune Călin Heraşcu.
Cu alte cuvinte, statul român a pasat responsabilitatea finanţării acestui sport sectorului privat.
Început...
Povestea kartingului începe în august 1956, californianulArt Ingels fiind considerat părintele acestui sport. Americanul a dat naştere vehiculului pornind de la asamblarea câtorva ţevi. A realizat, astfel, un şasiu pe care l-a echipat cu un motor în 2 timpi, provenit de la o motocositoare, creând ceea ce azi numim kart.
KARTINGUL, PASIUNEA BOGAŢILOR
Karturile folosite de piloţii anului 2008 au motoare în 2 sau 4 timpi. Aceste motoare pot dezvolta o putere de la 4 la 7 cai, pentru un motor de 60 de cc, cu un singur cilindru, aferente celor mai slabe categorii competiţionale, şi până la 90 de cai pentru unul de 250 cc.Cele mai populare categorii de karturi sunt cele cu motor de 125 cc. Motoarele în 2 timpi, de 100 cc, pot atinge 19.000 de rotaţii pe minut.
Transmisia la roţi nu se face în mod convenţional printr-un diferenţial, ceea ce înseamnă că, în momentul virajului, roata din interior va aluneca. Pentru a minimiza uzura cauciucurilor, şasiurile sunt construite astfel încât roata din interior se ridică uşor de la sol sau pierde aderenţă.
GATA DE ANTRENAMENT
Kartingul s-a răspândit rapid pe tot Globul, fiind apreciat, în prezent, de milioane de oameni de toate vârstele.
?Pe plan mondial, sportul acesta este foarte bine dezvoltat. În Europa, mai ales, se află la un nivel foarte ridicat. Şi în România a fost la un moment dat la fel de bine cotat, în sensul că a adunat foarte mulţi participanţi. Cluburile muncitoreşti de pe lângă fabrici sau uzine mari îşi permiteau să achiziţioneze aceste mijloace mecanice cu care să practice kartingul. Acum, acest sport este al piloţilor şi al câtorva cluburi care mai au posibilităţi materiale. Din această cauză, numărul de piloţi s-a restrâns. Dar anul 2008 este un an bun pentru karting. Piloţii au crescut numeric, mai ales în ceea ce îi priveşte pe copii?, spune Călin Heraşcu.
Performanţe pe măsura costurilor
Popularitatea de care se bucură nu face din karting un sport uşor de practicat, în principal din cauza investiţiei ridicate. Un kart necesar copilului cu vârsta de şase- nouă ani, încadrat la prima clasă competiţională, costă minim 2.000 de euro. La aceştia se adaugă cheltuieli legate de combustibil, ulei, piese de schimb sau mecanic, astfel că se poate depăşi, cu uşurinţă, suma de 5.000 de euro. Nici antrenamentele nu sunt tocmai ieftine. 10 minute pe pista de karting pot costa chiar şi 100 de lei.
Din acest motiv, România nu se poate lăuda cu performanţe în lumea bună a kartingului.
?Nu avem nici măcar participanţi în finalele campionatelor europene si mondiale?, spune Heraşcu.
Dar ne putem mândri cu două dintre cele mai bune piste din Europa: cea de la Bacău, a lui Dumitru Sechelariu şi cea de la Bucureşti, ambele proiectate de Călin Heraşcu.
Situaţia competiţională a ţării noastre s-ar putea îmbunătăţi, odată cu proiectul pus la punct de acelaşi director sportiv adjunct al Comisiei Naţionale de Automobilism şi Karting (CNAK).
?Am încercat să creionez o structură prin care România să fie importantă în karting. Am creat aşa-zisul campionat din sud-estul Europei, la care participă ţări precum Turcia, Bulgaria, Grecia, Serbia, Macedonia sau Ucraina?, aminteşte directorul sportiv adjunct al CNAK.
De 5 ani de când există acest campionat, România a fost de patru ori campioană, iar piloţi precum Doru Sechelariu, băiatul lui Dumitru Sechelariu, sau Matei Mihăescu au fost campioni ai zonei.
Sintia Radu, Antena3.ro
