Trei dovezi de blat în Dosarul fotbalului. Episodul 2. Elementul surpriză în "teoria șantajului". Cablistul e dispus să plătească mai mult decât i se cere

Curtea de Apel București a publicat, marți, motivarea deciziei în dosarul Antena Group versus RCS-RDS, magistrații demolând practic acuzațiile formulate de procurorii DNA la adresa Antena 3.

"Curtea nu poate reţine nici vinovăţia persoanei juridice S.C. Antena 3 S.A. cu privire la infracţiunea de complicitate la şantaj de a cărei săvârşire a fost acuzată. (...) Din probele administrate a rezultat că nici o persoană din conducerea S.C. Antena 3 S.A. şi nici un angajat al acestei societăţi nu a avut cunoştinţă despre infracţiunile care fac obiectul cauzei de faţă. În aceste condiţii, S.C. Antena 3 S.A., la fel ca şi inculpaţii Matiescu George Daniel şi S.C. Intact Publishing S.R.L., a acţionat fără vinovăţie”, se arată în motivarea judecătorilor de la CAB.

”Decizia de azi arată clar, negru pe alb, că nu e niciun fel de vinovăție. Așa explică curtea”, a spus Mihai Gâdea, directorul Antena 3, într-o intervenție telefonică la emisiunea Esențial.

În același proces însă, directorul general al Antena Group, Sorin Alexandrescu, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.

Publicarea motivării sentinței, scoate la iveală o serie de documente extrem de interesante din dosar, unele care ar putea răsturna soarta procesului.

Unul dintre ele se referă la conflictual dintre RCS&RDS și Antena Group SA și Antena 3 S.A. pe tema drepturilor de retransmisie ale canalelor INTACT. Dar implicațiile sunt mult mai mari.

De ce intervine RCS&RDS în procesul cu Focus SRL

În 2012 între Antena TV Group SA și Antena 3 S.A pe de o parte și SC FOCUS SRL începe un proces pe tema sumei pe care distribuitorii ar trebui să o plătească pentru retransmisia posturilor deținute de Intact. Mai precis, Intact cerea o taxă de 0.6 euro/abonat pentru a acorda dreptul de retransmisie al posturilor, numai că în acest proces apare o a treia parte.

Surpriză. RCS&RDS depune în octombrie 2012, prin avocații săi o cerere de intervenție în proces, prin care judecătorilor să suplinească acordul Antena TV Group și Antena 3 S.A. privind retransmisia posturilor „Antena 1, Antena 3, Euforia, Antena 2 și GSP TV prin platforma DTH Digi, atât timp cât aceste posturi vor rămâne libere la retransmisie, fără condiționări tehnice sau financiare”.

În cererea de intervenție depusă de RCS&RDS se menționează că în cazul în care instanța nu va suplini acest acord de retransmisie, atunci judecătorii ar trebui să oblige Antena TV Group și Antena 3 S.A să acorde acest drept de retransmisie și să încheie un contract privind retransmisia posturilor pe rețeaua DTH Digi în pachete separate achiziționabile de abonați, fără ca prețul cerut de cele două societăți să reprezinte mai mult de 80% din prețul efectiv plătit de abonați. Adică 80% din ceea ce cereau Antena 3 și Antena Group, adică 0.6 euro/abonat.

Litigiul dintre RCS și Antene are loc în perioada octombrie 2012/septembrie 2013. Iar datele sunt importante. Pentru că arată că în această perioadă, RCS&RDS condusă de administratorul Ioan Bendei, avea un interes evident de a încheia un acord cu Antenele pentru retransmisia posturilor de televiziune. Un interes cerut ferm și în instanță.

În mod paradoxal, în fața procurorilor DNA, dar și a judecătorilor, administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, susține că la data întâlnirilor cu Sorin Alexandrescu, în perioada aprilie/mai 2013, RCS&RDS nu avea niciun interes să încheie un contract de distribuție cu Antenele. Păi și acțiunea în instanță? Cererea de intervenție în proces? Cererea adresată judecătorilor de a forța Antenele să accepte acordul RCS&RDS ce este?

Nu e singura ciudățenie din acest șir de evenimente. Directorul general al Antena Group este acuzat că l-ar fi șantajat pe Bendei să accepte un preț de 0.4 euro/abonat. Numai că, în chiar cererea de Intervenție în instanță, RCS&RDS însăși se oferea să impună Antenelor un preț mai mare decât cel pe care l-ar fi cerut Alexandrescu. 80% din 0.6 euro. Adică 0.48 eurocenți. Adică Alexandrescu ar fi cerut mai puțin decât voia chiar RCS să ofere.