Rapoartele elaborate de Comisia Europeană pe anii 2014, 2015 şi 2016 au putut evidenţia o tendinţă şi un bilanţ pozitive care indică progrese importante şi un caracter ireversibil tot mai pronunţat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV în România, tendinţă pozitivă confirmată anul trecut printr-un bilanţ neîntrerupt al instituţiilor din sistemul judiciar într-o perioadă care a cunoscut schimbări la nivelul conducerii şi un impuls puternic din partea guvernului pentru a consolida acţiunile preventive în materie de corupţie, relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, prezentat miercuri la Bruxelles de executivul european.
”Perspectiva a 10 de ani de evoluţii în cadrul MCV arată că, în pofida unor perioade în care reforma a pierdut din viteză şi a fost pusă sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă cuprinse în MCV. În acelaşi timp, un număr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rămas nesoluţionate şi, prin urmare, raportul de faţă nu poate concluziona că obiectivele de referinţă sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfăcător. Cu toate acestea, prezentul raport poate identifica un număr foarte restrâns de recomandări-cheie pentru a se ajunge la închiderea provizorie a obiectivelor de referinţă individuale şi, ulterior, a procesului MCV”, se arată în document.
Multe dintre aceste recomandări se concentrează asupra responsabilităţii şi a responsabilizării impuse de autorităţile române şi a garanţiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor. Acest caracter va fi susţinut, de asemenea, prin continuarea dezvoltării mecanismelor de raportare şi a mecanismelor de asigurare a responsabilizării după încheierea MCV.
Executivul comunitar consideră că obiectivele CMV pot fi îndeplinite prin monitorizarea recomandărilor formulate în prezentul raport. Viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să le îndeplinească în mod ireversibil şi să evite evoluţiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. Prin urmare, Comisia invită România să acţioneze pentru a pune în aplicare recomandările cuprinse în prezentul raport. Către sfârşitul anului 2017, Comisia Europeană va evalua progresele realizate.
Raportul MCV prezentat miercuri analizează evoluţiile din România începând din 2007. La fel ca în anii anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie şi se bazează pe cooperarea strânsă cu instituţiile din România, precum şi pe contribuţia societăţii civile şi a altor părţi interesate, printre care şi a altor state membre.
În acest sens, este important să se definească în mod clar domeniul de aplicare al MCV. Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al Mecanismului privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Acţiunile întreprinse cu respectarea acestor parametri vor determina momentul la care sunt îndeplinite obiectivele. Cu toate acestea, ritmul şi profunzimea reformelor au fost în mod inevitabil condiţionate pe un plan mai amplu de mediul societal, juridic şi politic din România în care evoluează aspectele
specifice care fac obiectul MCV.
”Practica legislativă permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări şi etapa consultărilor şi îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupţia. Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituţii şi la principiul respectării independenţei sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor şi procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deşi aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacităţii de a realiza reformele şi, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”, notează documentul.
Raportul include o serie de recomandări privind intensificarea raportării şi o mai mare transparenţă. Pe termen scurt, acest lucru va permite Comisiei Europene să ajungă la concluziile finale, iar după încheierea MCV va asigura, de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea. De asemenea, executivul UE subliniază faptul că natura aparte a domeniului de aplicare al MCV se opune, de asemenea, creării de legături cu alte domenii de politică şi, în consecinţă, Comisia nu consideră că este oportun să se coreleze MCV cu deciziile adoptate în alte domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale şi de investiţii europene sau aderarea la spaţiul Schengen.
Dinamica creată până în prezent permite concentrarea atenţiei pe măsurile-cheie care trebuie luate; când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referinţă din actualul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referinţă, MCV va fi închis. Prin urmare,
recomandările formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv - cu excepţia cazului în care evoluţiile inversează în mod clar sensul progreselor. Comisia
consideră că acest lucru ar trebui să conducă la accelerarea procesului de către autorităţile române şi de către UE în ansamblul său.
Comisia Europeană intenţionează să prezinte următorul raport la sfârşitul anului 2017 şi este pregătită să ofere asistenţă suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate şi să încheie, astfel, monitorizarea şi verificarea efectuate în cadrul mecanismului.
Citiți și România nu scapă de MCV. Ce spune Comisia Europeană în raport - DOCUMENT
