Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, “dar depune eforturi semnificative în acest sens”. Asta arată cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA pe anul trecut.
Printre lucrurile bune făcute de guvernul ţării se numără “o creștere generală a eforturilor” în comparație cu anul 2022.
“Aceste eforturi au inclus investigarea mai multor cazuri de trafic, condamnarea mai multor traficanți și înființarea unei unități de investigații financiare pentru crimele organizate, inclusiv cele legate de trafic, în cadrul Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate”, menţionează acelaşi document.
Totuşi, chiar dacă a fost îmbunătăţită inclusiv legislaţie existentă cu privire la măsurile de protecţie destinate victimelor traficului de oersoane, “guvernul nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii-cheie. Presupusele complicități, abateri și neglijențe legate de infracțiunile de trafic de persoane, în special exploatarea copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap care trăiesc în cămine sau centre rezidențiale de tratament administrate de guvern, de către angajați ai statului și funcționari de nivel inferior au rămas o preocupare”.
Raportul mai precizează că “modificările legislative și perioadele lungi de judecată au continuat să împiedice urmărirea penală și au condus la impunitate pentru unii funcționari complici la infracțiunile de trafic de persoane”.
“Autoritățile au identificat mai puține victime ale traficului de persoane și nu au depistat indicatorii traficului de persoane sau nu au identificat în mod proactiv victimele din rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial sau copiii din instituțiile administrate de guvern. Traficul de copii pe scară largă a persistat, copiii reprezentând aproape jumătate din totalul victimelor identificate în cinci din ultimii șase ani. În cele din urmă, la fel ca în anii precedenți, guvernul nu a acordat finanțare ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii adecvate și cu risc de re-victimizare”, scrie în documentul citat.
Astfel, Ambasada Statelor Unite în România a recomandat Guvernului României mai multe măsuri pe care ar trebui să le ia pentru combaterea traficului de persoane:
- Investigarea tuturor acuzațiilor de complicitate, abatere și neglijență oficială în traficul de persoane și tragerea la răspundere penală a oficialilor complici, inclusiv a autorităților locale din domeniul aplicării legii și al serviciilor sociale, prin urmărire penală și condamnare.
- Asigurarea aplicării rapide a justiției prin respectarea termenelor premergătoare procesului referitoare la citație și la evaluarea cazului, pentru a evita ca termenele de prescripție să submineze în mod semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane.
- Asigurați-vă că toate victimele primesc asistență, inclusiv îngrijire medicală și consiliere psihologică, prin creșterea finanțării, integrării, coordonării, disponibilității și calității serviciilor de protecție.
- Alocarea de fonduri ONG-urilor pentru sprijinirea și extinderea serviciilor integrate pentru victime, a adăposturilor și a altor forme personalizate de asistență și protecție a victimelor.
- Identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane prin punerea pe deplin în aplicare a noului Mecanism Naţional de Identificare şi Referire a Victimelor Traficului de Persoane și depistarea indicatorilor de trafic de persoane în rândul populațiilor vulnerabile, inclusiv romi, solicitanți de azil, migranți, copii care trăiesc în instituții guvernamentale sau sub supravegherea serviciilor de protecție a copilului și persoane care practică sexul comercial.
- Consolidarea eforturilor de monitorizare și prevenire a exploatării sexuale comerciale a copiilor, în special în instituțiile administrate de stat, și de punere în aplicare a legislației privind munca copiilor, în special în zonele rurale și acolo unde serviciile de protecție socială nu dispun de personal și de capacitatea de a aborda încălcările.
- Raportați numărul victimelor care au primit asistență din partea guvernului sau a ONG-urilor sprijinite de guvern.
- Sporirea personalului, a formării și a resurselor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și DCCO pentru a investiga eficient cazurile de trafic de persoane.
- Instituționalizarea unui mecanism independent și eficient de monitorizare a drepturilor persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă care trăiesc în centrele de tratament rezidențiale guvernamentale.
- Intensificarea eforturilor de urmărire penală a infracțiunilor de trafic sexual și de muncă.
- Finalizarea și adoptarea PNA 2024-2028 și a strategiei naționale de combatere a traficului de persoane și alocarea de resurse pentru punerea lor în aplicare.
- Sancționarea agențiilor de recrutare cu sancțiuni penale pentru practicile care contribuie la trafic, cum ar fi perceperea de taxe de recrutare pentru lucrători.
- Furnizarea de consiliere juridică competentă pentru victimele care asistă la urmărirea penală.
- Extinderea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește abordările bazate pe traumele suferite, centrate pe victimă și investigațiile online.
Peste 500 de persoane au fost traficate în România anul trecut
În 2023, autoritățile au investigat 538 de cazuri noi de trafic de persoane (427 de trafic sexual, 75 de trafic de forță de muncă, 36 de forme nespecificate de trafic de persoane), o creștere notabilă față de 458 în 2022.
290 de traficanți suspectați au fost urmăriţi penal (210 trafic sexual, 41 trafic de forță de muncă, 39 forme nespecificate de trafic), comparativ cu 307 în 2022.
Instanțele au condamnat 162 de traficanți (143 trafic sexual, 17 trafic de forță de muncă, două forme nespecificate de trafic), o creștere față de 138 în 2022. Majoritatea traficanților condamnați au primit pedepse cu închisoarea care au variat de la doi ani și patru luni la 23 de ani și șase luni.
În 2023, DIICOT a încheiat șapte echipe comune de anchetă (JIT) cu omologii europeni și a cooperat la numeroase cereri de asistență judiciară legate de cazuri de trafic.
“În cadrul unei JIT, autoritățile din România și Irlanda au cooperat în cadrul unei anchete privind traficul de persoane în care erau implicate aproximativ 30 de femei forțate să practice sexul comercial și criminalitatea forțată, au arestat șase membri ai unui grup infracțional organizat și au confiscat bunuri.
În 2023, autoritățile române, cu sprijinul EUROPOL și EUROJUST, au desfășurat mai multe zile de acțiune comună, inclusiv una cu autoritățile britanice, care a implicat identificarea a opt victime române ale traficului sexual, arestarea unui suspect, care a făcut reclamă victimelor pe diverse site-uri pentru adulți din Regatul Unit, și confiscarea bunurilor”, se mai precizează în acelaşi raport.
Poliţişti, funcţionari şi politicieni au fost mituiţi de traficanţii de persoane
Totodată, documentul vorbeşte despre faptul că “grupurile de crimă organizată implicate în traficul de persoane au mituit membri ai forțelor de ordine, funcționari ai administrației locale și politicieni în schimbul protecției și sprijinului. În 2023, autoritățile au investigat și urmărit penal 25 de angajați ai statului pentru presupuse infracțiuni de trafic de persoane”.
“În 2023, după ce societatea civilă și comunitatea internațională au insistat considerabil, parlamentul a adoptat o lege care stabilește vârsta de consimțământ pentru relațiile sexuale la 16 ani. Anterior, legea nu prevedea o vârstă definită a consimțământului, permițând judecătorilor să decidă că fetele de până la 12 ani au consimțit legal la relații sexuale cu bărbați adulți.
Observatorii au remarcat că noua lege a îmbunătățit protecția victimelor traficului de copii prin reducerea cererii de acte sexuale comerciale cu copii, dar au remarcat că copiii în vârstă de 17 ani rămân vulnerabili”, se mai arată în raportul de anul trecut referitor la traficul de persoane.
