Procurorii Parchetului General a comunicat miercuri seară că nu a primit de la CSAT, după ședința din 28 noiembrie, documentele care au fost desecretizate azi. Procurorii menționează că în contextul desecretizării analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale.
Parchetul general informează că AEP doar a redirecționat în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice.
"Consilul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi.
În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă.
De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice", a comunicat Parchetul General.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea documentelor prezentate de serviciile de informații în ședința CSAT, în legătură cu campania lui Călin Georgescu. Documentele arată rețeaua uriașă de conturi de TikTok care a fost activată cu 2 săptămâni înainte de alegeri, precum și finanțatorii și susținătorii lui Georgescu. De asemenea, din documente aflăm despre implicațiile Federației Ruse, precum și despre atacuri cibernetice ale unor „actori statali”. Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO sau împotriva Ucrainei, se arată în documente.
